Astazi mergem in padure. Sau mai bine zis, in ce a mai ramas din padurile noastre. In ultimii ani, conationali de-ai nostri au reusit sa lase fara un copac munti intregi.
Aproape trei hectare de padure au disparut la ras, ilegal, in fiecare ora, in ultimii 23 de ani. Iar taierile ilegale inca nu se opresc. In plus, sute de mii de hectare au fost date pe mana unor oameni fara nici un drept iar alte sute stau nepazite.
Romania. Anul 2013. Munti intregi fara un copac in picioare stau marturie a jafului care s-a savarsit in padurile noastre. Pierdem in fiecare zi hectare intregi de padure iar in locul lor nu mai punem nimic. Pentru a ajunge la varsta maturitatii unui copac ii trebui 70 de ani. O viata de om. Suntem la coada clasamentului atunci cand vine vorba de impaduriri. La furturi insa suntem campioni. Din furtul din padure s-au facut miliarde de euro in ultimii ani. Statul a pierdut bani si paduri iar noi am pierdut si pierdem inca dreptul la aer curat.
Acum doi ani, la „Romania, te iubesc!” am aratat dezastrul din padurile noastre. Am aratat cum se fura, cine fura, cine sunt vinovatii si ce ar fi de facut. Acelasi lucru l-am facut si acum cinci ani, in campania „Romania, marea defrisare”. Toate aceste imagini au ajuns mai apoi la cei care puteau sa actioneze. Sa isi faca datoria.
Si in teren lucrurile s-au mai schimbat. Dupa difuzarea acestor materiale, autoritatile s-au pus pe treaba. In primul trimestru al anului 2011 s-au facut mii de controale si s-au intocmit mii de dosare penale. Din pacate, legislatia e prost gandita si aplicata iar infractorii scapa mai mereu basma curata.
L-am prezentat si academicienilor situatia din padure in speranta ca macar ei vor gandi legi bune pentru padure.
Daca imparti 350 de mii de hectare de padure la cat a trecut de la revolutie, cat s-a taiat in aceasta perioada o sa descoperiti ca in ultimii 20 si ceva de ani in Romania in fiecare ora s-au taiat la ras ilegal 2 hectare de padure in fiecare ora. Deci in fiecare ora au disparut 2 hectare de padure. Nu exista date oficiale cu furtul real din padure.
Abia acum, in 2013, un raport al Curtii de Conturi a confirmat aceste date. 366 de mii de hectare de padure au fost taiate ilegal in ultimii 23 de ani. Iar paguba este uriasa - 5 miliarde de euro! Dar s-a luat in calcul pretul cel mai mic, pentru lemnul de foc. Raportul precizeaza ca această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cea mai mare parte a arborilor tăiaţi din pădurile României au luat calea străinătăţii la preţuri cu mult mai mari decât preţul minim stabilit pentru lemnul de foc. In plus in raport se arata ca aproape 600 de mii de hectare de padure au fost retrocedate sau urmeaza a fi retrocedate cu incalcarea legii. Iar peste 500 de mii de hectare de padure sunt acum nepazite. Acolo taie cine vrea si cum pofteste.
Ne-am intors in padure. Salatruc, Arges. Mai bine de o suta de hectare puse la pamant...S-a taiat totul la ras. Nu vorbim de un accident. Au taiat oamenii de aici din zona. Fara apasare. E clar ca e ilegal.
Zona a fost vizitata si de ministrul mediului inconjurat de o armata de politisti si silvicultori, oameni care au stiut ca aici se taie padurea. Dezastrul s-a produs in vara anului trecut, iar acum casele din vale sunt amenintate la fiecare ploaie.
In fata presei, ministrul a tunat si-a fulgerat.
Dupa legislatia actuala nu avem nicio masura impotriva celor care isi taie ilegal proprietatile. De fapt asta s-a intamplat aici. Aici e vinovat proprietarul, e vinovat ocolul silvic privat care a avut in administarre padurea. Si in complicitate cu ITRSV Ploiesti. Pentru un dosar penal, organele de cercetare penala se lovesc de problema prejudiciatului. Normal ca proprietarul nu se va constituti niciodata parte prejudiciata.
Prin urmare legislatia e prea blanda. In acest moment, cine isi taie padurea are mari sanse sa scape nepedepsit, intrucat in fata judecatorului nimeni nu se constituie in parte vatamata. Padurea ar trebui aparata de institutiile statului.
L-am cautat pe seful Ocolului privat Clabucet, cel care si-a dat acordul pentru taierile ilegale de la Salatruc. La actualul sediu al ocolului Clabucet nimeni nu vrea sa vorbeasca.
La o saptamana dupa vizita de lucru a ministrului pe Valea Topolugului ne-am intors in Arges si am urcat ceva mai sus de locul in care a fost dus inaltul oficial de padurari. Toata lumea din zona stie ce se petrece pe Valea Topologului. Oricine iti poate arata acest acest dezastru. Aici ilegalitatile sunt la ele acasa.
Ne-am intors in locul in care se taie. In urma lor muncitorii lasa un adevarat dezastru.
In deal, imediat ce ne-au simtit prezenta muncitorii au incetat programul.
Ceva mai sus alta echipa este la lucru.
Acelasi ocol privat de la Clabucet isi da acordul pentru jaful de aici. Seful de ocol este plecat in concediu si nu e de gasit. La Bucuresti, autoritatile vorbesc despre taieri ilegale pe o mie de hectare in Arges si se lauda cu o ampla ancheta intitulata pompos „scutul padurii”. In tot acest timp, la Arges, pe mai toate vaile, drujbele rasuna fara incetare, iar zeci de tiruri incarcate cu lemn taiat ilegal si „albit” in acte la marginea padurii, parasesc zilnic zona.
Aproape 600 de mii de hectare de padure au fost retrocedate in ultimii ani cu incalcarea legii. Ilegal. Veti cunoaste acum o situatie pe cat de stranie pe atat de reala. La Bihor, un judecator a reusit sa dea o sentinta care a starnit si zambete si fiori si a batut toate recordurile in materie de retrocedare.
Castelul de la Gheghie a apartinu boierului Gheorghe Mateescu. Un om care la inceputul anilor 1900 se ocupa cu afaceri cu petrol si paduri. Averea sa este mostenita de fiul sau Alexandru Mateescu. Daca acesti oameni ar sti acum ce bataie se da pe averea lor s-ar rasuci in mormant.
Mostenirea familiei Mateescu are o istorie complicata. Aici, in acesta zona a Bihorului, au fost padurile boierului. In 1948 averea familiei este confiscata, iar Alexandru Mateescu impreuna cu sotia sunt aruncati in strada. Ajung in Bucuresti. Alexandru Mateescu moare in 1961. Sotia sa, Victoria Matei, moare in 1992 si lasa intreaga avere unui prieten: Radu Clitus Lucian. Acesta incearca sa recupereze averea boierului, dar moare in 2006. La randul sau lasa mostenirea mamei sale, Radu Maria care printr-un contract de intretinere o lasa avocatei Elena Muresan.
Pe averea boierului inca se duc procese grele. Au fost peste 50 pana acum. La Slatina am incercat sa luam legatura cu avocata Elena Muresan, dar nu a vrut sa comenteze. Mi-a transmis a doua zi un mail prin care isi cerea scuze pentru refuzul de a discuta in mod civilizat si m-a invitat la Alba Iulia. Am mers acolo, am realizat interviul dar, din nou, doamna Muresan mi-a cerut sa nu-l dau publicitatii.
In 2010, mostenitorii cer averea boierului la judecatoria Alesd. In total cer 19 mii de hectare de padure pe raza a patru cumune din Bihor. La proces, mostenitorii se prezinta cu un nou document care atesta, in opinia lor, ca boierul Mateescu avea peste 62 de mii de hectare, si nu 19 cat au cerut initial, iar judecatorul Dudas Ioana, de la Alesd hotarareste ca mostenitorii au dreptul sa primeasca 62.682 hectare de padure pe raza a 4 comune din Bihor. Cea mai mai mare suprafata ar trebui retrocedata in comuna Suncuius.
Prin decizia adoptata judecatorul Dudas Ioana sfideaza mai toate legile pamantului. Si ale matematicii si ale logigicii si asa mai departe. Cum este posibil ca pe teritoriul a 4 comune care insumat abia daca ajunge la 27 de mii de hectare de teren si aici intra si casele oamenilor, si drumuri sa retrocedezi 63 de mii de hectare??? Este o decizie extrem de ciudata, pentru care judecatorul Dudas n-a fost tras la raspundere niciodata.
Judecatorul Dudas Ioana nu a vrut sa apara in fata camerei pentru a preciza ce formula matematica a folosit pentru a ajunge la acesta suprafata.
In tabelul care a stat la baza calcului suprafetele sunt trecute in jugeri si stanjeni, o unitate de masura folosita la inceputul anilor 1900.
„Daca o sa iei toate aceste cifre – spune Florin Brandas viceprimar Suncuius – , ele sunt in jugere si stanjeni patrati si o sa muti virgula cu un ordin mai in fata o sa iti dea fix 62 mii de hectare. Daca o muti la locul ei sunt suprafetele care cel putin la satul Suncuius rezulta si din cartea funciara.”
Primaria Auseu. Si de aici judecatorul Dudas a hotarat ca mostenitorii boierului au de primit cateva mii de hectare de padure. In primarie exista documente care atesta ca boierul si-a vandut o parte din avere inainte de nationalizare.
De altfel, reprezentantii Romsilva sustin ca pe teritoriul celor 4 comune niciodata n-au fost mai mult de 10 mii de hectare de padure.
Acum statul mai detine pe raza celor 4 comune 2 mii de hectare iar in tot judetul Bihor, 62 de mii de hectare de padure. Adica atat cat a fost prevazut in decizia judecatorului de la Alesd.
Astăzi pe muntii Suncuiusului se taie padurea, cu toate ca pe rol este un proces iar padurea este in litigiu, Romsilva taie.
Si pare ca pe nimeni nu mai intereseaza ce se va alege de padurea de aici.
Se taie si in padurile particulare. La ras.
Geeze Gavril este cel care da liber la taieri in acesta zona. Este seful ocolului privat Padurea Craiului.
Nimeni, niciodata, nu l-a tras la raspundere pe seful de ocol, cu toate ca exista documente care arata clar infractiunile savarsite aici. Intre acesti munti, legea pare ca nu exista.
In 12 octombrie, 2011, tribunalul Olt a anulat hotararea judecatoarei Dudas Ioana de la Alesd iar procesul pentru averea boierului Mateescu a fost reluat. Pana acum au fost aproape 60 de procese in toata tara. Familia Muresan cere in continuare 62 de mii de hectare de padure. La proces am intalnit-o si pe Lucia Nicolescu, alt mostenitor.
La intalnirea de la Alba Iulia avocatul Elena Muresan mi-a aratat mai multe hotarari ale instantei in care se stabileste ca Lucia Nicolescu nu este ruda cu boierul Mateescu. Doamna Nicolescu detine la randul sau hotarari care ii dau dreptul la mostenire.
Avocatul mi-a trimis imagini si informatii despre un alt mostenitor, din Timisoara: Radu Andreea Olivia Alba. Radu Andreea este nepoata lui Radu Maria, mostenitoarea pe care avocatul Elena Muresan a luat-o in intretinere, si care intre timp a murit in 2011. Radu Andreea se judeca acum pe avere cu avocatul Muresan.
„M-a amenintat. Mi-a spus ca numai eu ii stau in cale si este o avere colosala de eu habar nu am. Intr-adevar, la momentul respectiv eu chiar nu stiam despre ce e vorba. Mi-au oferit 10 mii de euro in schimbul renuntarii la mostenirea mea in favoarea bunicii. Ulterior, la scurt timp dupa, au incheiat un contract de intretinere. Stiam de la familia mea de niste castele, niste fabrici, o mina de argila... Imi ofera 10 mii de euro si pe langa cei 10 mii de euro imi oferea intre un milion si 2 milioane de euro in functie de suprafata retrocedata.”
Instanta de la Olt a cerut o expertiza: trebuie stabilit cata avere a avut boierul Mateescu, cat s-a instrainat din ea, cat a confiscat statul si cata padure poate fi retrocedata. Totul depinde de aceasta experitiza. Cand va fi gata nu se stie. Mostenitori cu drept sau fara drept, toata lumea se agita sa puna mana pe averea boierului Mateescu. In joc sunt mii de hectare de padure care valoreaza multe zeci de milioane de euro.
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea România te iubesc! din 26 mai 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
