Ziarul de Duminică

Maidanezi de Bucureşti (II)/ de Andreea Braşovean, Vitalie Cojocari, Rareş Năstase, Cristina Jurca, Irina Gologan

Maidanezi de Bucureşti (II)/ de Andreea Braşovean,...

Autor: Ziarul de Duminica

10.10.2013, 23:53 133

Zeci de mii de caini de pe strazi au stapan, cu acte in regula, semnate si stampilate. Apartin unor ONG-uri care in numele unei colaborari cu primariile ii luau din adaposturi cand se umpleau, iar apoi le dadeau drumul in strada. Aceasta explicatie apartine chiar tinerei care a adoptat cainele ce se presupune ca l-a ucis pe Ionut. Primarii dau vina pe voluntari pentru aceste practici. Dar primarii stiau prea bine ce se intampla, cata vreme nu-i verificau si nici nu dadeau amenzi pentru abandon.

Daca esti muscat de un caine agresiv, poti ramane pe viata cu aceasta trauma. Au existat si cazuri in care victimele au fost mutilate.

Aceiasi caini ne pot imbolnavi - fie prin muscatura si contact, fie prin excrementele lor. Iar de la 64 de mii de caini, vorbim de aproape 100 de tone de dejectii lunar, transformate in praf si inhalate de bucuresteni. Primii care se imbolnavesc sunt copiii. Micuti care merg in parc la groapa de nisip in care si-a facut nevoile un maidanez.

La fel de adevarat este ca maidanezii capitalei sunt batuti, schiloditi, loviti de masini. S-au adaptat la un mediu neprietenos, si devin astfel imprevizibili - sunt stresati, alearga sa muste masini si fugaresc biciclisti. Iar cand ii prind, hingherii nu fac nicio diferenta intre cainii blanzi, si adoptabili, si cei cu tendinte de agresivitate. Aberant este si ca autoritatile nu au anunturi online cu cateii care pot fi adoptati, si asteapta sa le pice din senin adoptatorii. Iar programul cu publicul e scurt - cateva zile pe saptamana.

ASPA nu colaboreaza cu fundatiile pentru dresajul patrupedelor adunate de pe strazi, asa cum se intampla in toate tarile civilizate. In multe state din Europa si in America autoritatile aplica eutanasia, dar pana la ea, responsabilii fac toate eforturile posibile pentru ca maidanezii sa aiba un stapan. In Romania, odata prinse, animalele sunt condamnate la un lagar permanent, iar primaria cheltuie lunar pentru un caine mai mult decat alocatia pentru un copil.

Bucurestiul a mostenit de dinainte de 1990 cateva mii de caini ramasi pe strazi, dupa demolarile comandate de regimul Ceausescu. In 2013 am ajuns in situatia de a numi cartierele capitalei – „habitate” pentru caini. Iar cand scoti copiii in parc, la relaxare, trebuie sa fii la fel de atent ca intr-o incursiune in jungla amazoniana sau in savana africana.

In 2001, Căţelul Bosqito a fost facut responsabil oficial pentru uciderea unui cetatean japonez. Director de corporatie, strainul s-a stins langa un bloc vis a vis de cladirea Guvernului , dupa ce Bosquito l-a muscat de picior si i-a atins arterea femurala. Autoritatile au vrut sa ucida atunci animalul, avocatul Paula Iacob i-a luat apararea si in cele din urma cainele a fost adoptat si trimis in Germania.

In ianuarie 2011 o femeie muşcată de câini în curtea ADP Sector 5 moare cateva ore mai tarziu, la spital. Femeia a traversat un teren apartinand autoritatilor de la sector. Alte peste 10.000 de victime ajung anual la spitalul Colentina la vaccinari. In acest an numarul a urcat la 16 mii. Adica alti bani, in jur de 13 milioane de euro pe tratamente, de data asta de la bugetul sanatatii.

Vazut din afara, Bucurestiul adaposteste in acest moment o mare haita de caini maidanezi. O „hartă” facuta anul acesta de ONG-uri arata clar ca avem o problema cronica, intre blocuri, in parcari si pe terenurile virane, care nu sunt imprejmuite, fie ele proprietati private sau publice. Sunt sute de locuri ideale pentru ca maidanezii sa isi gaseasca adapost. Multi caini vin din Ilfov, din localitati fara program de strangere a maidanezilor.

Avem in Bucuresti peste 60 de mii de caini comunitari. Sunt liberi pe strazi pentru ca sunt sursa de bani si de voturi odata la 4 ani. Maidanezul si-a facut teritoriu in fata blocului, in parc, la piata, la scoala, chiar si la spital. La 1,8 milioane de locuitori, e cate un caine la fiecare 30 de bucuresteni. Daca unul dintre acesti 30 de bucuresteni s-ar indura sa ia un caine acasa, problema ar fi rezolvata peste noapte. In schimb in oras au aparut cainii tuturor si ai nimanui. Intre blocuri, hingherii se fac de ani de zile ca strang maidanezii, locatarii ajung la conflicte.

De vina nu sunt locuitorii care cer uciderea maidanezilor, nici iubitorii de catei care le arunca mancare langa bloc, cand ii vad chinuiti si infometati. Vina o poarta in primul rand autoritatile care nu isi fac treaba, nu colaboreaza eficient cu fundatiile si paseaza raspunderea.

In ancheta demarata de procurori in cazul „Ionut”, s-au facut descoperiri halucinante - cainele gasit cu sange la gura, apartine unei fundatii - Caleidoscop. Iar alti 3 maidanezi din haita care a atacat, au trecut prin evidentele Centrului Teritorial Veterinar de la sectorul 2, dar nu au ramas in captivitate.

Conform legii, autoritatile de la sector nu au avut nicio calitate oficiala cand au ridicat cainii, i-au sterilizat si i-au eliberat pe strazi. Dar atunci de ce au mai construit adaposturi?

Primaria capitalei nu tine evidenta adaposturilor pastorite la sectoare. Nici pe cele de la fundatii. In dosarul „Ionut”, pe formularul de adoptie e scris negru pe alb ca ONG-ul Caleidoscop care a luat cainele din adapostul primariei, se angaja SA NU ABANDONEZE patrupedul, iar in cazul in care nu il mai doreste sa il predea Administratiei pentru Supravegherea Animalelor.

A semnat formularul Lavinia Mirela Nica, voluntar al ONG-ului Caleidoscop. Tinara si-a asumat raspunderea in numele organizatiei pentru alti 8 maidanezi. Acum nu mai face parte din ONG si nu se considera vinovata.

Lavinia Mirela Nica: „L-am dus undeva l-am lasat intr-un parc, nici nu mai stiu parca. Luam periodic…”

Explicatiile acestei tinere sunt halucinante, dar demonstreaza si modul aberant in care de-a lungul anilor ONG-urile au conlucrat cu autoritatile locale in problema maidanezilor.  „Ii luam ca sa eliberam locurile sa fie adusi alti caini. Ii luam si ma duceam cu masina ii ridicam, si apoi le dadeam drumul.” „Nu va simtiti vinovata?” „Nu, pentru ca nu ii luam eu, ii lua ONG-ul.”

Lavinia Mirela Nica a fost chemata la Parchet pentru audieri, alaturi de sefa ONG-ului - Carmen Secareanu.

Societatea Caleidoscop a adoptat animalul pe 24 decembrie 2008, adica exact in ajunul Craciunului. Figura ca fiind tinut intr-un bloc de pe strada Brasov, la numarul 30, unde era un sediu al ONG-ului. Pe hartie cainele era tinut in sectorul 6, dar a fost ridicat din sectorul 2, la 13 kilometri distanta. A hoinarit pe strada vreme de 5 ani cu acordul unei organizatii care primea fonduri tocmai pentru a rezolva problema maidanezilor. Carmen Secareanu de la fundatie se lauda la evenimente private cu cainii ingrijiti.

In Bucuresti, singura autoritate abilitata sa gestioneze situatia maidanezilor este AUTORITATEA PENTRU SUPRAVEGHEREA ŞI PROTECŢIA ANIMALELOR, institutie cu nume pompos, subordonata Primariei Generale.

ASPA lucreaza cu cabinete si clinici veterinare, care la randul lor lucreaza cu importatori de medicamente, furnizori de aparatura si produse veterinare. O parte dintre cei care sunt implicati in acest sistem colaboreaza cu ONG-urile de protectie a animalelor sau chiar sunt membri in ONG-uri. Fosti sefi ai ASPA au ajuns directori la firme din domeniul veterinar. E un circuit al banilor, de milioane de euro, cu fonduri atrase din donatii din tara si din strainatate. Colaborarea este de multe ori insa doar pe hartie.

In ultimii ani bugetele ASPA au oscilat in jurul a un milion de euro pe an. In 2013 bugetul a urcat la 3,3 milioane de euro, iar in 2014 va ajunge la aproape 5 milioane. Banii sunt an de an cheltuiti ineficient, cu aceleasi justificari: hrana, medicamente, salarii, adaposturi si tot felul de cheltuieli cu bunuri si servicii.

Razvan Bancescu, coordonator ASPA, spune că există 3 echipe si 8 hingheri. 8 hingheri ar fi trebuit sa stranga 64 de mii de maidanezi. Iar cei 8 hingheri in perioada de concedii sunt de fapt…4.

ASPA are in total doar 47 de angajati, o structura mica, in care, aberant si inexplicabil, piramida organigramei e rasturnata complet. Pe langa cei 4 hingheri filmati in actiune, la baza intregii autoritati sunt inca 4 lucratori, Desupra lor sunt 10 angajati de birou, la sediul central, si mai departe, sunt 29 de angajati la adaposturi, printre care si medici veterinari.

Halucinant daca ne gindim ca pentru aceasta activitate autoritatile cer pe 2014 un buget si mai mare, de 5 milioane de euro.

Mai nou serviciul de prindere a maidanezilor a fost externalizat. Ritmul de capturare a crescut, dar tot e mic. Membrii fundatiilor sustin ca primaria plateste in jur de 50 de euro pentru fiecare animal prins de hingherii de la 3 firme colaboratoare. Cei 50 de euro sunt o suma uriasa, fata de cat platesc acum pentru acelasi serviciu ONG-urile.

Tariful ridicat ar fi posibil deoarece la licitatie primaria nu a precizat nicio suma estimativa, iar pretul l-au dictat societatile participante.

La adresa oficiala din acte a sediului ASPA de la Primaria Capitalei, functioneaza o firma de transport international. Oamenii din institutie au salarii modeste, dar vin la serviciu cu masini de lux si detin firme prospere. Anual, gestionarea maidanezilor inseamna un circuit profitabil al banilor, o hora in care joaca laolalta autoritati, ONG-uri, cabinete si clinici veterinare, importatori de medicamente, furnizori de aparatura si produse veterinare.

Bugetul ASPA nu are numai fonduri de investitii ci si pentru reparatii curente. 3,8 milioane de lei, adica aproape 800 de mii de euro au fost alocati in 2013 pentru schimbari de becuri, clante, cabluri si alte interventii la imobilele institutiei. Iar in lista de bunuri imobile intra, pe langa cele 2 adaposturi cu caini, o uriasa incinta din sectorul 4 al capitalei. Este cel mai mare teren detinut de ASPA, aici fiind conform unei Hotarari de Consiliu chiar sediul oficial al autoritatii.

Pe Soseaua Oltenitei la numarul 169 sunt aproape 5 mii de metri patrati de teren si aproape 300 de metri patrati de constructii. In loc de sediul ASPA aici functioneaza oficial o firma de transport international de marfuri. Conform datelor de la Registrul Comertului, firma are punct de lucru si garaj.

Paznicul incintei e sincer, reprezentantul firmei de transport sustine insa altceva.

Claudiu Ancuta, coordonatorul echipelor de hingheri in actiunile pe teren, are un salariu modest, dar dimineata vine la serviciu cu o masina de lux. Acelasi sef de la ASPA apare la sediul companiei de transport international de marfuri, de pe Oltenitei. Sta la masa si discuta cu reprezentantii firmei, unde teoretic este sediul ASPA.

Conform Hotararii de Consiliu, terenul a apartinut initial Administratiei Fondului Imobiliar, o alta institutie subordonata Primariei Generale, care l-a cedat catre ASPA. Nici in documentul de la Consiliu nici in bugetul ASPA nu figureaza insa vreun venit din chirie, pentru firma de transport. Sediul oficial, din Soseaua Oltenitei e trecut la secret, nu figureaza pe site-urile de la Autoritate si primarie. In schimb angajatii ASPA stau in chirie - 20 de mii de lei pe an, intr-un apartament la vila, in sectorul 3. Seful consilierilor din opozitie spune ca la mijloc sunt interese financiare.

In zona Soselei Oltenita, in sectorul 4, terenurile sunt scoase la inchiriere cu 4 euro metrul patrat. La un teren de 4600 de metri patrati, ar rezulta o chirie de aproape 20 de mii de euro pe luna.

Scandalul maidanezilor a scos insa la iveala anumite legaturi intre angajati ai ASPA si reprezentanti ai ONG-urilor cu care Autoritatea de Protectie a Animalelor e in litigii. Elena Pop - directorul economic, se ocupa de ani de zile de evidenta banilor la ASPA. Elena Pop figureaza si pe listele pe care ONG-urile le afiseaza periodic pe canelele de comunicare online. E vorba de tabele cu „protectorii de zona”, adica locuitori din tot orasul dispusi sa se mobilizeze in caz de proteste, sau strangeri de semnaturi, dar si oameni de bine care intervin sa ia rapid cainii de pe strazi cand sunt in derulare actiunile hingherilor. Sunt liste de care afli doar daca intri in lumea online pe retelele de socializare ale ONG-urilor, unde sunt zeci de nume ale unor bucuresteni. Apar mentiuni de-a dreptul surprinzatoare, ca intr-o organizatie secreta. De exemplu pe strada Masina de Paine in sectorul 2, protector este o femeie de a carei implicare… „Nu trebuie sa stie barbatul ei”. Directorul economic al ASPA Elena Popa apare in liste cu mentiunea - angajat al autoritatii municipale, si protector pentru zona Pietelor Veterani-Gorjului, din sectorul 6. Dar nu ne poate spune nimic...

Reprezentantii fundatiilor si iubitorii de animale spun ca Elena Popa a fost expusa dintr-o greseala.

Coincidente sunt si in cazul directorului general al ASPA - Bogdan Treeroiu. I-am cerut un interviu, dar ne-a pasat la omul de presa - Razvan Bancescu.

Sotia directorului Treeroiu figureaza la Registrul Comertului ca admninistrator la o firma din sectorul 1 al capitalei, care se ocupa cu comercializarea de produse farmaceutice. Firma e detinuta de un cipriot, si are sediul social acasa la parintii directorului Bogdan Treeroiu. Societatea are doua puncte de lucru, din care unul, intr-un bloc de pe Calea Calarasi, in sectorul 3. Reprezentantii blocului stiu ca locuinta apartine unor cetateni moldoveni.Dar de ani de zile aici nu a fost nimeni…

Nu exista pana in acest moment nicio dovada ca directorul ASPA face afaceri cu sotia sa, ori daca firma respectiva are contracte cu clinicile si cabinetele veterinare angajate de ASPA sa sterilizeze caini.

Intr-un cinism fara margini, cei 65 de mii de caini din Bucuresti sunt o sursa inepuizabila de bani - autoritatile au pretext ca risipeasca fonduri importante, ONG-urile aduna venituri frumoase din donatii, bani pe care membrii fundatiilor ii cheltuie dupa cum le dicteaza constiinta.

Georgiana Vaduva are un adapost cu 250 de caini la 30 de km de Bucuresti si spune ca banii din donatii nu-i ajung pentru nevoile zilnice. De alta parere este Andreea Ionescu, unul dintre iubitorii de animale la distanta, care a sponsorizat aproape un an 13 maidanezi, apoi a decis sa-si ia animalele de acolo.”Plateam lunar 50 de lei pe caine si niciodata nu am primit chitanta pentru acesti caini.”

Multe dintre animalele fictive din adaposturi exista si in realitate, dar nu sunt in padocuri, ci alearga pe strazile capitalei. Nimeni nu sta sa numere sute de caini aflati in spatiile ONG-urilor.

Asa ca un alt tertip se bazeaza pe abandonul cainilor de catre asociatiile care isi asuma raspunderea pentru ei. Numai Caleidoscop a adoptat de-a lungul anilor zeci de caini.

Un ONG poate adopta 100 de caini in fiecare an. ASPA nu verifica daca animalul este bine intretinut sau daca asociatia are un adapost.

Voluntarii din ONG-uri au luat sute si mii de patrupede din cele 2 adaposturi ale primariei. Astazi multi dintre acesti caini sunt pe strazi. De evidenta lor nu se mai stie nimic, dupa cum recunosc si reprezentantii ONG-urilor atunci cand au fost intrebati de cei din primarie.

Cand vine vorba de atragerea de fonduri, fundatiile isi aroga maidanezii de pe strazi. Presedintele asociatiei Caleidoscop, de exemplu, Carmen Secareanu, vorbeste la un eveniment privat despre cainii la care tine atat de mult, intr-o inregistrare care circula pe o retea de socializare. „Avem 60 de catei, care toti sunt in varsta si cu probleme de sanatate. Am inceput cu 120.”

Cel mai grav este ca de cele mai multe ori cainii eliberati pe strazi nu sunt sterilizati. Si aici intervine cea mai profitabila schema - sterilizarile fictive. Anul acesta, pentru program s-au alocat peste 120 de mii de euro numai in Bucuresti. Primaria plateste interventiile pentru toti cainii, inclusiv pentru cei adoptati de ONG-uri.

Cand sunt prinsi, maidanezii trebuie sterilizati si li se pune un crotaliu in ureche. Sterilizarea de multe ori se face pe factura de decontare. Cainii se aleg doar cu un crotaliu si sunt aruncati in strada.

Fundatiile din capitala au avut la dispozitie din donatii si sponsorizari peste 13 milioane de lei in ultimii ani. Asta reiese din datele publicate de Ministerul Finantelor. Numarul ONG-urilor a crescut, insa nici o treime dintre ele nu au adaposturi pentru caini.

Marcela Pisla conduce asociatia Cutu-Cutu, un ONG fara adapost. La Finante a inregistrat in 2012 venituri de 66 de mii de lei si cheltuieli de 77 de mii, cu un deficit de 10 mii de lei. In 2010 a avut venituri de 111 mii de lei, si a cheltuit 79 de mii de lei, adica un excedent de 33 de mii de lei. ONG-ul este axat mai mult pe organizarea de proteste in strada si pe apararea drepturilor maidanezilor…in instanta. Banii merg mai mult pe cheltuieli cu personal si mai putin pe hrana ori medicamentele pentru maidanezi.

In 2012, mai multe ONG-uri printre care si fundatiile Caleidoscop si "Cutu-Cutu", protestau si impotriva strangerii maidanezilor in adaposturi. Intr-un mesaj trimis presei, semnatarii sustineau ca „Prezenta cainelui urban in viata oraseanului este un factor psihologic pozitiv.”  Si ca „din pacate, detinerea unui caine ca animal de companie in apartament este de multe ori imposibila, si a condus la ingrijirea de catre oameni a acestor animale in jurul blocurilor - manifestare absolut fireasca si sanatoasa a preferintei omului fata de caine.” ONG-urile semnatare precizau ca nu sunt de accord cu retinerea in adaposturi a „tuturor cainilor fara stapan” pentru ca daca sunt tinuti pe termen lung, vor dezvolta sindromul de captivitate „ceea ce ii face greu adaptabili sau duce la scurtarea duratei de viata a acestora”. Protestatarii au amintit ca si in cazul oamenilor care ingrijesc maidanezii langa bloc se produce o trauma psihologica majora „atunci cand sunt ridicati cainii blanzi, din zonele unde sunt ingrijiti”. Comunicatul a precedat un miting, in iunie, la primarie. Dana Caraion, reprezentanta unui ONG care militeaza pentru solutia radicala sustine ca fundatiile fara adaposturi sunt primele interesate ca maidanezii sa ramana pe strazi. Si in acest caz nu mai este vorba de dragoste fata de animale.

 

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 29 septembrie 2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO