In primavara anului 1946, J. Robert Oppenheimer a fost intrebat de catre o comisie a Congresului American, intr-o audiere petrecuta cu usile inchise, "daca este posibil ca trei sau patru oameni sa strecoare componente ale unei bombe atomice in New York si sa arunce in aer intregul oras". Oppenheimer a raspuns sec: "Bineinteles ca se poate". Parintele armei nucleare si-a dat seama ca, descatusand puterea atomului, el si colegii sai au deschis de fapt cutia Pandorei. De aceea a propus, in 1946, interzicerea acestei arme.
Amenintarea bombei atomice nu a fost insa niciodata mai evidenta decat in urma cu 40 de ani, cand criza rachetelor din Cuba a impins Razboiul Rece inspre limite paroxistice, aruncand omenirea in pragul cosmarului nuclear.
In octombrie 1962, Fidel Castro chema populatia la arme pentru apararea Cubei impotriva unei iminente invazii a imperialistilor yankei. Totusi, oricat de straniu ar parea, atmosfera insulei era relativ calma - un calm similar celui din "ochiul unui uragan", dupa cum aprecia, intr-o nota diplomatica, Marchant, reprezentantul Marii Britanii la Havana in acea perioada. Timp de doua saptamani, Cuba a fost locul unde Razboiul Rece risca sa devina incandescent.
Dupa 40 de ani, actori, martori si cercetatori ai acelor evenimente dramatice s-au intalnit la Havana, in cadrul unei conferinte care si-a propus nu numai sa dezvaluie aspecte si detalii necunoscute ale acestui episod tensionat, ci si sa incerce sa releve lectiile pe care umanitatea este condamnata sa nu le ignore.
La conferinta organizata de catre Universitatea "George Washington" au participat, printre altii, Fidel Castro, Robert McNamara - secretarul de stat al apararii din administratia Kennedy, Thomas Blanton - directorul National Security Archive, Dino Brugioni - fost analist al CIA, istoricul Arthur Schlesinger Jr. si generalul sovietic Anatoli Gribkov.
Discutiile si documentele declasificate cu acest prilej au scos in evidenta faptul ca, inca mai mult chiar decat se stia pana acum, omenirea a evitat in ultima clipa pericolul unei confruntari atomice. Astfel, Vadim Orlov, ofiter pe submarinul sovietic B-59, a dezvaluit cum submarinele sovietice din Atlantic interceptate de distrugatoarele americane s-au infruntat reciproc in Marea Sargaselor: la 27 octombrie, B-59, care avea la bord armament nuclear, a fost atacat de o nava americana, iar echipajul a fost nevoit sa ia in calcul la un moment dat chiar optiunea raspunsului nuclear. Unul dintre ofiteri a devenit furios si a ordonat armarea torpedoului atomic. "Vom muri, dar ii vom scufunda pe toti, nu vom dezonora Marina noastra!". A fost nevoie de sangele rece al colegilor sai, care au decis ca submarinul sa se ridice la suprafata si sa nu riposteze. Un eventual atac nuclear asupra unei nave americane ar fi fost urmat, cu siguranta, de o replica pe masura din partea SUA.
Dincolo de informatiile noi aduse de documente, interesante au fost si concluziile participantilor. Ted Sorensen, fost consilier al presedintelui Kennedy, a subliniat ca anul 1962 a reliefat drept necesara nu numai concentrarea asupra gestionarii unei crize, cat mai ales stapanirea artei evitarii ei.
Pentru Robert McNamara, criza a scos in evidenta faptul ca, in situatii-limita, trebuie sa te pui intotdeauna in pielea adversarului iar operatiunile militare, spre deosebire de cele civile, sunt mult mai complexe si implica mult mai multe variabile. Erorile sunt inerente, dar, din nefericire, atunci cand e vorba de arme nucleare, exista mereu riscul sa nu mai fie supravietuitori care sa invete din greseli, pentru ca orice eroare inseamna sfarsitul. McNamara si-a incheiat comentariul afirmand ca Statele Unite, Rusia si, de fapt, toate puterile nucleare desfasoara o politica iresponsabila in domeniul atomic. Se vorbeste despre reducerea arsenalului nuclear al Statelor Unite si al Rusiei pana la nivelul de 2.000 de rachete pana in anul 2012, dar - a afirmat McNamara - asta inseamna de zece ori mai mult decat ar fi necesar pentru distrugerea intregii planete, iar ideea pare a fi perpetuarea la nesfarsit a acestor arsenale, mai degraba decat reducerea drastica si, intr-un final, eliminarea lor.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
