LIVE: 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR – Ce perspective sunt pentru turismul local în 2022. O discuţie cu ​Dragoş Anastasiu, proprietar al Eurolines şi al unor afaceri din turism.
Ziarul de Duminică

„La Roumanie – Viziunea unui antropolog elveţian”/ de Ziarul de duminică

Expoziţia „La Roumanie – Viziunea unui antropolog elveţian”, bazată pe studiile antropologice realizate în perioada 1901 - 1931 de specialistul Eugène Pittard şi organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti, poate fi vizitată în sera Palatului Suţu, în perioada 18 septembrie - 19 octombrie.

În anul 1917, Eugène Pittard publica „La Roumanie: Valachie, Moldavie, Dobroudja: 50 illustrations, dont 35 hors-texte d'après des photographies prises par l'auteur” (Paris, 1917, 328 pagini), cu dedicaţia: „Poporului român, pe care, în timpul lungilor mele campanii de studii antropologice, am ajuns să-l cunosc şi să-l iubesc. Am încercat să prezint o scurtă sinteză a tuturor elementelor care formează ţările româneşti şi mi-am dorit să evoc, în spiritul său, acest popor, tradiţiile sale, obiceiurile sale, viaţa sa economică – un pic din sufletul românesc.”

Graţie şi bunelor relaţii pe care le avea cu prinţul George Valentin Bibescu (1880 - 1941), în 1899, Eugène Pittard pleacă în Peninsula Balcanică şi România, unde vizitează în special Dobrogea. Cercetările întreprinse în Dobrogea, precum şi studierea, între 1895 - 1906, a 800 de cranii din osuarele din Valais şi publicarea imediată a rezultatelor în reviste elveţiene şi străine i-au adus celebritatea.

Începând din anul 1901, de-a lungul celor 30 de ani de studii antropologice în România, Eugène Pittard a publicat peste 50 de articole cu rezultate ale cercetărilor de teren pe care le-a făcut în Dobrogea.

Elveţianul Eugène Pittard (1867 - 1962) este celebru pentru volumul său „Les Races et l' Histoire”, publicat în 1924. Pittard era de părere că metodele descriptive în vogă în epocă sunt ineficiente în ceea ce priveşte studierea omului şi a fost de părere că în acest sens este necesară o abordare antropometrică şi rasială. Volumul publicat în 1924 este rezultatul acestor teorii.

Fascinaţia lui Pittard pentru antropologie a început în timpul şederii sale la Paris şi a fost urmată de o teză de doctorat în domeniu, susţinută în 1898. Tema principală a tezei sale a implicat o analiză extensivă a craniilor din osuarele din Valais. Însă a fost extrem de interesat şi de populaţiile vechi din Balcani, având o fascinaţie şi pentru ţigani. Lucrările şi descoperirile sale în aceste domenii i-au adus celebritatea în rândul antropologilor.

Pittard a înfiinţat Muzeul de etnografie la Universitatea din Geneva, unde a şi fost şeful catedrei de antropologie.

Cu aproape două decenii înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial şi de propaganda nazistă care avea la bază nevoia de a conserva o rasă de oameni pură, Pittard declara că nu există o astfel de rasă pură în Europa. La momentul respectiv, ideea a reprezentat doar o speculaţie, pentru că nu a beneficiat de dovezi, iar în anii 1960 s-a dovedit ştiinţific că Pittard a avut dreptate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.