Ziarul de Duminică

La masa cu Saddam

08.04.2003, 00:00 22

Nu, nu e o aluzie la filmul lui Zeffirelli "La ceai cu Mussolini", este - pur si simplu - o carte de bucate cu specific irakian, publicata recent in America, probabil spre deliciul acelor GI care au sansa de a scapa de "friendly fires", dar si de conservele cu hrana condensata. Recomandarea mea pentru generalul Tommy Franks: al-buraniya sau "mama tuturor musacalelor"!
La o petrecere care s-a tinut in secolul al IX-lea inainte de Hristos (secolul al XXIX-lea inainte de Bush Jr.), regele asirian Ashurnasirpal al II-lea a avut fix 69.574 de invitati. Numarul exact al oaspetilor anglo-americani ai lui Saddam e greu de stabilit la fel de riguros, intrucat - fascinati de povestile gastronomice ale camarazilor de arme - ei continua sa soseasca, divizie dupa divizie. Sa se fi strans, asa, cam la vreo 200.000 de oameni, si-s tare infometati dupa atata drum. Sa facem o socoteala: daca, timp de 10 zile, comesenii lui Ashur... s.a.m.d. au devorat 25.000 de berbeci, 500 de cerbi, 500 de gazele, 30.000 de pasari, 10.000 de paini si zeci de mii de litri de vin, cam care ar fi necesitatile unei armate de trei ori mai mare si care va ramane la masa o perioada greu de precizat, in orice caz nu mai putin de 60 de zile?
Ralph Blumenthal accepta, in preambulul cronicii sale din The New York Times, ca, poate, nu acesta este cel mai potrivit moment pentru a face reclama bucatariei traditionale irakiene. E posibil, zic si eu, ca in fiecare vanata sa se ascunda o bomba ori ca in fiecare blid de orez sa se afle, de fapt, cartuse cu cap vidia, insa cum sa-ti refuzi placerea degustarii unei lacuste murate, a unui cap de berbec la tava sau a unei baclavale din petale de trandafir? "Sanda Marin" a desertului se numeste Nawal Nasrallah si a emigrat in SUA la inceputul deceniului trecut (dupa ce, in prealabil, fugise, impreuna cu doi dintre copiii ei, in Iordania), iar opera sa este pe drept cuvant intitulata "Delicii din gradinile paradisului: carte de bucate si o istorie a bucatariei irakiene".
Studiind temeinic, doamna Nasrallah a invatat sa faca paine in vreo 300 de feluri, supa in mai mult de 100 de variante, o sumedenie de tipuri de sandvis (traditie irakiana devansand cu multe secole obiceiurile alimentare ale aristocratului cartofor englez), precum si o multime de maancaruri pe baza de umpluturi orientale (picante cat cuprinde).
Aaa, si sa nu uitam de sosuri: cum va suna "peste dulce-acrisor in sos de prune, migdale si mustar"? Nu m-am chinuit sa redau si denumirile arabesti ale unor asemenea preparate, dar sunt convins ca, oricum, suna mai bine decat "tocatura amicala de recrut britanic fraged, asezonat cu praf de pusca american"...

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar



 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO