Ziarul de Duminică

Iuliana Vilsan face portrete de... costum

02.12.2005, 15:07 67

Ei bine, cam asa ar suna, intr-o formulare extrem de sumara, descrierea unuia dintre ultimele demersuri artistice propuse publicului la Galeria Posibila; dincolo de punctarea in palmaresul expozitional, momentul costum marcheaza o etapa importanta in dezvoltarea viziunii unuia dintre cei mai interesanti tineri artisti romani.

Iuliana VIlsan uimeste in primul rand prin dezinvoltura si siguranta cu care abordeaza aparent cele mai diferite paliere artistice: scenografie, costum, grafica, pictura; cu naturalete si eleganta, ea reuseste sa fie o prezenta activa deopotriva in montarea spectacolelor de teatru si opera (colaborand cu regizorul Mihai Manutiu), dar si in galeriile de arta. Sa adaugam la toate acestea si virtutile absolventului de Litere, pentru a ne face o idee despre varietatea preocuparilor si deschiderea spre tot ceea ce inseamna cultura.

In acest context, expozitia costum ne apare ca o sinteza deplina a preocuparilor atat de diverse ale artistei; daca pana acum, viziunea plasticianului inducea nota de originalitate in rezolvarea problemelor specifice decorului si costumului de scena, iata si rezultatul interferentei acestor activitati in creatia picturala. Cu siguranta insa, ceea ce ramane constant, comun celor doua paliere majore de manifestare, tine de fapt de o zona mult mai profunda; este vorba aici despre spiritul analitic, cercetator, despre atentia acordata detaliilor, despre sesizarea subtilitatilor, despre minutiozitate si rafinament, ce provin din formatia intelectuala solida, de literat, ce dubleaza fericit o sensibilitate aparte. Lor li se adauga ironia, umorul si ludicul, ca ingrediente nelipsite ale discursului postmodern. Obisnuita sa analizeze texte, personaje, sa creeze atmosfera si "instrumentele" fiecarei scene, Iuliana Vilsan abordeaza in aceeasi maniera si subiectul plastic al expozitiei: costumul; costumul barbatesc clasic, uniforma obligatorie (incluzand camasa si cravata) pentru intalniri de afaceri sau alte evenimente cu caracter oficial. Nimic mai standardizat, mai depersonalizant si mai restrictiv...

Pornind insa de la acest element, ea reuseste sa creeze personaje diferite, sau mai bine spus roluri, ipostazieri diferite ale aceluiasi subiect, pe care le si intituleaza simplu: Portret. Ni se propune astfel o intreaga galerie de "portrete" inrudite si inedite ale eternului costum, care se transforma din uniforma bussiness in element din garderoba unui personaj, un invelis al acestuia.

Iuliana Vilsan ne ofera asadar mai multe sugestii de transformare, de metamorfozare ale banalului costum, condimentate din belsug cu spirit ironic, dar si cu umorul tonic, izvorat din placerea si seninatatea jocului de copii; in fapt, rapelul la aceasta varsta a copilariei - prin simboluri personale sau reprezentari conventionale - intruneste deja atributele unei constante stilistice in diferitele domenii ale creatiei sale. De aici se trage poate si unda de lirism discret, de usoara nostalgie, ce se resimte dincolo de tonusul general, optimist si vivace; pentru ca de fapt, desi vesel, colorat si jucaus, demersul sau artistic se constituie si

intr-o meditatie asupra conditiei omului actual, inteligent si subtil camuflata in avataruri ale costumului...

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO