Stefan Radof (n.1 decembrie1934) aurmat initial o scoala comercala si a lucrat la Banca Nationala aRomaniei pana in martie 1953, cand a fost arestat de Securitate,judecat si apoi condamnat de Tribunalul Militar la cinci ani demunca silnica, pentru uneltire impotriva orânduirii de stat.Familia a inaintat recurs, care a fost aprobat ca urmare aConventiei de la Geneva, din mai 1955. Desi amnistiat, si-asatisfacut stagiul militar la o unitate de constructii a DirectieiGenerale a Serviciului Muncii. Dupa lasarea la vatra, in 1958, aincercat sa devina student la Institutul de Teatru. Trei saptamânimai tarziu, dosarul sau a fost descoperit, iar el a fostexmatriculat. A lucrat ca manipulator de marfuri si ambalaje inHalele Obor, apoi ca functionar comercial. In toamna anului 1960 afost admis la Institutul de Teatru, prin garantia politica amaestruluiRadu Beligan- care fusese profesorul sau in prima tentativade admitere - si a rectorului facultatii, maestrulCostache Antoniu, a carui clasa a absolvit-o in 1964. Si-ainceput cariera artistica la Teatrul dinPiatra-Neamt, iar din anul 1965 a devenit actor al TeatruluiNottara. A fost conferentiar la Academia de Teatru si Film(1990-1994) si profesor la Academia de Arta, Universitatea Hyperion(1996-2000), activitate din care s-a retras din cauza degradariiinvatamântului de specialitate.Estepoetsimembru alUniuniiScriitorilor, alUNITERsi al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici dinRomânia.
-Nici nu stiu cuisa-i adresez mai intai intrebarile: poetului sau actorului StefanRadof? Care iti este mai aproape de suflet? Cum ai vrea sa te vadalumea: ca poet, ca actor sau ca vreunul dintre personajeleformidabile pe care le-ai interpretat?
- Nu inteleg dilematica, maiales din partea-ntai a intrebarii, si nu stiu cum sa o iau,intrebarea mi se pare nitel futila, ca o luare peste bombeu, maiales ca vine de la un invechit in relele chinuri ale scrisului(jurnalist, ziarist, romancier, gazetar, eseist etc.) si unimpatimit degustator de arte.Asa as putea si eu sa intreb: cui sa-iraspund mai intai, dintre cei enumerati mai sus? Si daca pun lasocoteala faptul ca ne stim bine amandoi de vreo 30-40 de ani, nuindraznesc sa o zic, dar o zic: as putea sa-i raspund (sa madestainui) prietenului meu Stelica?! Iar daca accepti indrazneala,intrebarile le adresezi prietenului si confratelui tau intrupatimirea poesisului: Stefan, Fanica; ori cu apelativelerasfatatilor mei confrati mai tineri: Mos Radof, Baba Radof.Ultimul apelativ l-am dobandit dupa ce am jucat-o pe Coana Efimitadin "Conu Leonida fata cu reactiunea"... Iordache il juca peLeonida - pus in scena de Petrica Ionescu si interzis de cenzuradupa sapte vizionari, prin 1971.
Cum as vrea sa ma vada lumea: capoet, sau ca actor?! Vezi tu, draga Stelica, acum cand ma apropiide Marea Decolare, descopar ca noi, oamenii in general, nu venimintamplator pe aceasta planeta albastra, pe cat de atragatoare, peatat de devoratoare, nu! Venim cu o misiune precisa, aceea deimblanzitori. Prima misiune a fost sa impodobim cu launtrul nostrupropriu-ne trup, fiindca nu intamplator ni s-a dat sa locuimintr-un animal, apoi restul e spus atat de adevarat de (Micul)Print Antoine de Saint -Exupery...
Intr-un jurnal de tinerete,"Poezie si Adevar", alt print, Wolfgang von Goethe, intrebandu-sede ce scrie poezii, a descoperit ca de fapt toti oamenii au aceastadisponibilitate, numai ca nu toti simt nevoia sa si-o exprime sausa constientizeze asta decat in clipe de maxima tensiune luminoasasau tragica, de mare bucurie sau durere... "Asezat pe labele melede fildes/ Imblanzitorii mei ochi/ Pandesc beregata ultimei poftecapitale/ Moartea!" Sigur ca da, altfel intrebarea, daca ar veni dela oricine altcineva, mi s-ar parea la misto si as deveni agresiv,l-as trimite la plimbare.
- De mai bine de patrudecenii, esti actor al Teatrului Nottara. Cum se explica aceastasurprinzatoare longevitate? In cateva confesiuni publicate deZiarul de Duminica in urma cu cativa ani, spuneai ca toate au fostfacute in viata ta "in numele teatrului". Pensionat in 1996, aicontinuat sa apari in diferite montari. Ultima aparitie - recentapremiera de la Teatrul Metropolis, cu "Azilul de noapte". Edoar morbul?
- Longevitate?! Fii serios, amavut colegi cu o longevitate autentica in Teatrul Nottara si inteatru in general. Am sa-l numesc pe unul dintre parintii meispirituali, maestrul Beligan; sau pe doamna Silvia DumitrescuTimica, alaturi de care am jucat 400 de reprezentatii in "MiculInfern"; in afara de asta am mai jucat colaborat, sau macar repetatsi in alte teatre inainte de Metropolis: la Opereta, la Nationalsi, cel mai important, la Teatrul National din Luxemburg (KulturFabrik din Esch sur Alzet)...Cat despre Morb...In fond, inacceptiuna Greciei antice, Poesisul insemna creatie, iar poetul,actorul, dansatorul etc... erau posedati de daimonul creatiei.Asadar starea de imblanzitori ai vietii pe Pamant la poeti sihistrioni este ca o rana deschisa in permanenta, n-au ceface.
- Care a fost succesul celmai de pret pentru tine?
- Toate intr-un fel si mai alescele de debut, din teatru, din televiziune si film, dar as preferasa-ti raspund despre un alt fel de roluri de succes, si anumedespre cele care m-au chinuit cel mai mult si pe care ma pot laudaca le-am imblanzit. Rolurile mari si bine scrise, desi nu-ti daiseama pe moment, desi te chinuiesc, sunt cele care te fac mai om,te inalta, te iubesc, nu mai lasa multa vreme sa se apropie un altinterpret de ele. Asa cred ca se intampla acum cu Luca din "Azilulde noapte" de Gorki; asa cred ca s-au petrecut lucrurile si cualtele: Cristofor Columb din "Columb"; bufonul Follial din Escurialin spectacolul-coupe "Viziuni flamande" de Michel de Ghelderode;Sganarel din "Casatoria silita" de Moliere; Polonius din"Hamlet"-ul lui Cernescu; First din "Livada de visini" de Cehov;Protasov din "Copiii Soarelui" de Gorki; Job din "Paradisul" de H.Lovinescu; Spirache Necsulescu din "Titanic Vals" de T. Musatescu;Dr. Rank din "Nora" de Ibsen; Fesenio din "Kalandria"de Bibiena;Felix din "Barbati fara neveste" (Old Man) de N. Simon; Cornel din"Micul Infern"; Nemuritorul din "Deus Ex Machina" de G. Sasarman.Urmeaza personajele: Iuliu Maniu in film; Mark Twain, Galy-Gay din"Omul e om" de B. Brecht; "Pavilionul cu umbre" de Gib Mihaescu,serialele: "Enigma din Testament" dupa "Morminte" de Sadoveanu si"Inelul cu briliant" dupa "Amandoi" de Rebreanu, ambele scenariiscrise de mine si in care am si jucat la TVR.
- Stiu ca e foarte greu dupao viata in teatru, dar, daca ar fi sa alegi cate trei nume dintreregizorii si actorii cei mai buni cu care ai lucrat, care ar fiacestea?
- Actorii, actritele cu care amjucat? Doamne-fereste, pai sunt enorm de multi, Stelica, si totimari, toate foarte mari: Silvia Dumitrescu Timica, Olga Tudorachesi Liliana Tomescu, Margareta Pogonat si Valy Seciu... Fory Eterlesi Mircea Septilici, George Constantin si Stefan Iordache, EmilBotta si Vasile Nitulescu... Apoi, regizorii care m-au formatintr-un fel: George Rafael si Cornel Todea; lui Cojar i-am fostelev la clasa lui Costache Antoniu. Vin la rand regizorii cu caream lucrat rolurile cele mai mari: Cernescu, Giurchescu,Penciulescu, Petrica Ionescu; din generatia mai tanara: Dan Micu,Alexa Visarion, Anca Ovanez si Mircea Marin; Dembinski siJicman...
- Ai publicat sase volume deversuri. Despre poetul Stefan Radof, criticul literar NicolaeManolescu spunea ca este "un poet extraordinar". Cand scrii?Continui sa scrii versuri? Ne mai asteapta vreosurpriza?
- Cand scriu si daca mai am timpsa scriu? Sigur ca scriu. Cand? Nu stiu, zau ca nu stiu, stiu doarca ma trezesc in fata hartiei albe sau a caietelor chinezestipentru insemnari ori a laptopului pentru diverse schite, proze, nustiu... Chestia asta cu surprize... s-o lasam pe alta data, nu stiudaca o sa mai am timp sa public, eu scriu, ce s-o alege s-oalege...
- Cum vezi acum, dupa undeceniu, participarea ta la viata politica, in calitate de senatoral Partidului Aliantei Civice? Candva declarai ca ai fostdezamagit… Socotesti ca implicarea ta in politica a fostfolositoare cuiva? Care e amintirea cea mai pregnanta din viatapolitica? Socotesti ca un om de cultura trebuie sa se implice si inpolitica?
- Implicarea mea in viatapolitica a tarii? O sa incep sa-ti raspund invers: in clipa incare, pe 21 decembrie 1989, la ora pranzului, iti navaleste in casaun copil de 14 ani, pe nume Toader Paleologu, actualul DomnMinistru al Culturii, palid si transfigurat de emotia unei bucuriide nenteles atunci, anuntandu-ne, dar si somandu-ne: "Haideti samergem, ca a inceput!", Doamna Radof s-a imbracat si s-a oferitsa-l insoteasca, iar pentru ca eu aveam la pregatire o viitoarecandidata pentru institutul de teatru, care venise cu tatal eitocmai de la Baia Mare si acum trebuia sa-i ajut sa gaseasca osolutie de a se intoarce, s-ajunga macar pana la gara, am ezitat;Toader ne-a facut lasi, decretand ca: "Singura fiinta curajoasa incasa asta este o doamna!" Si au plecat. Este un argument, teintreb?
Cand vezi ca gluma se ingroasasi toti se ascund ca potarnichile, cei de varsta noastra mai ales,tematori si neincrezatori, lasandu-i pe cei tineri singuri,parasiti de propriii lor "parinti" etc. etc. Am plecat intr-odimineata dupa tigari si peste zece minute Doamna Radof ma vedea laTVR, vorbind de la balcon, in "Piata Golanilor". Nu-mi pare rau sinu o sa-mi para rau niciodata de ce am facut atunci, cum nu mi-aparut rau nici ca am fost in inchisorile comuniste. Un singur lucrum-a infuriat si m-a dezamagit: ce-au facut dupa aceea cei care auajuns la putere, in ce hal au putut irosi libertatea si curajul, nual meu sau al copiilor ca Toader, ci al acelora care au murit ininchisori, anonimi, crema acestui popor. Am avut onoarea sifericirea sa particip, alaturi de Seniorul Coposu, de TicuDumitrescu, de D-na Cornea, de Nicolae Manolescu, de Ana Blandiana,de Conu Alecu Paleologu, de Liviu Antonesei, de Viorel Oancea s.a.,la inceputurile democratizarii vietii noastre dupa ciuma rosie. Nuse putea altfel si nu stiu daca as fi trait comod, in nesimtireamea, vorbesc de mine. Trecutul meu si al famililor mele nu-midadeau voie sa stau deoparte.
Amintiri sunt multe si minunate:intalnirile conspirative, inca, din Casa D-lui Mistreanu Remus dinstrada Eremia Grigorescu (poate se va gasi cineva sa ia un interviuacestui domn sau cui mai exista din familia lui) unde s-au pusbazele Aliantei Civice; marsul din toamna lui 1990 si emotia pecare am avut-o cand am citit proclamatia Aliantei Civice catre taraetc. etc. Ca senator de Ilfov al PAC-ului, n-am reusit sa fac mainimic material, nici nu se putea, structurile puterii erauconfiscate inca de fostii profitori ai vechiului regim. Insa atatin Parlament, cat si pe teren, i-am ajutat pe oameni sa inteleagasi sa doreasca democratia. De altfel o intelegeau foarte bine, darle era frica, la fel ca si voua, ziaristilor; si pentru voi pot sama laud ca m-am luptat.
Aristotel spune ca omul este unanimal politic, Zoon Politikon. Eu as traduce mai simplu: un animalconstient ca este nu numai ziditor de cetate, fiindca si alteanimale-si costruiesc adaposturi, ci si organizator al vietiiacestei cetati. Si, odata ce ai dobandit calitatea de persoanapublica, fara sa vrei devii formator de opinie, devii un model, bunsau rau.
STELIAN TURLEA (n. 1946) aurmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti,a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista"Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoiziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef aldepartamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV,din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Esteautorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentrucopii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit PremiulUniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), PremiulAsociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentrucopii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006),Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fostnominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literaturapentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
