Internetul, cu toate facilităţile sale, nu este "un rău necesar"- este doar necesar. Mica problemă este că el stochează memoriaumanităţii (o fi sunând preţios, dar asta face) de la momentul(lui) zero, spre înainte. Spre înapoi se uită mai rar şi doar aşa,dintr-un soi de superioară condescendenţă. Istoria aceleiaşiumanităţi este însă ceva mai vârstnică (şi mai bogată în evenimenterelevante) decât istoria clipei prezente.
Să nu fiu greşit înţeles: nu-i nimic rău să ştii cine-i GigiBecali - şi nu sunt deloc maliţios. Omul e europarlamentar,patronul celui mai titrat club de fotbal din România, a ridicatbiserici, a construit case pentru sinistraţi şi nevoiaşi etc. Zicdoar că nu strică să ştii şi cine-i Linus Pauling.
Alt exemplu: dau search pe Pierre de Coubertin, francezulcare este "părintele" Jocurilor Olimpice moderne. Rezultatul?994.000 de articole. Mai departe, îl caut pe Diego ArmandoMaradona, cocainomanul care, în 1986, a sucit soarta unui campionatmondial de fotbal înscriind un gol (în poarta Angliei) cu mâna, cala handbal. Despre el se spune că ar fi cel mai mare fotbalist altuturor timpurilor. Ei bine, Google indică 25.900.000 dearticole avându-l ca subiect pe gloriosul argentinian.
În fine, vreau să spun doar că nu cifrele de mai sus măneliniştesc, ci raportul dintre ele. Care raport poate fi (cred)extrapolat ca fiind raportul dintre trecut şi prezent, dintreînsemnat şi derizoriu. Asta în accepţiunea internetului. Atât denecesar, de altfel...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
