Miercuri, 23 septembrie va avea loc la Iaşi dezvelirea bustului arhiepiscopului Ciprului Kyprianos, personalitate emblematică în istoria ecleziastică şi culturală a ţării sale. Numele său leagă Iaşul de Nicosia, dar leagă şi România de Cipru şi de spaţiul elen. Ieromonahul Kyprianos (1756-1821), călugăr al Mânăstirii Mahairas, soseşte în 1783 în capitala Moldovei, unde a trăit 18 ani. Aici s-a bucurat de preţuirea domnului Moldovei, Mihail Suţu – devine preot paroh al bisericii domneşti, desăvârşindu-şi studiile la Academia Domnească. Revenit în Cipru, este ales arhiepiscop (1810-1821) şi fondează la Nicosia Şcoala Greacă, după modelul celei ieşene. A sprijinit lupta grecilor pentru independenţă şi a plătit cu viaţa, fiind spânzurat la 9 iulie 1821. Sfârşitul său tragic a constituit o sursă de inspiraţie atât pentru literatura cultă, cât pentru cea populară, cea mai cunoscută operă literară fiind poemul dramatic 9 Iulie 1821 la Nicosia compus de Vasilis Mihailidis.
Evenimentul de la Iaşi are loc din iniţiativa Ambasadei Republicii Cipru la Bucureşti, cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie Bilaterale România-Cipru, al Ministerului cipriot al Educaţiei şi Culturii, al Arhiepiscopiei Ciprului, Mânăstirii Maheras din Cipru şi, fireşte, şi al Primăriei Iaşului, al consulului onorific al României la Limasol, dl. Marios Klitou şi al Consulului onorific al Ciprului în România (regiunea Moldova), dl. Mamas Koutsoyannis. La ceremonie vor fi prezenţi ambasadorul Ciprului, ES Dimitris Hatziargyrou, membri ai Ambasadei Ciprului, ai Ambasadei Republicii Elene, înalte feţe bisericeşti - Înalt Preasfinţitul Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Porphyrios (Mahairotis) de Neapolis, reprezentant al Arhiepiscopiei Ciprului, primarul municipiului Iaşi, oameni de cultură, membri ai Comunităţii Elene din Iaşi, investitori ciprioţi în România.
Bustul, operă a sculptorului Ion Ladea, este amplasat în Piaţa Prieteniei Româno-Elene. Pe soclu vor fi gravate versurile lui Vasilis Mihailidis:
„Elenii, neam vechi de când pământul se roteşte,
nimeni n-a îndrăznit vreodată a-i zdrobi,
nimeni, căci Tatăl cel ceresc din’ nalt îi ocroteşte.
Neamul elen pieri-va când lumea va pieri!”
Cu acest prilej, în colecţia „Biblioteca de Literatură Cipriotă” a Editurii Meronia a apărut o nouă ediţie bilingvă de lirică cipriotă.
Vasilis Mihailidis – Antologie poetică, Editura Meronia, colecţia „Biblioteca de Literatură Cipriotă”, ediţie bilingvă. Cuvânt-înainte: Mihalis Pieris. Traducere: Elena Lazăr şi Jana Balacciu Matei. Tabel cronologic: Elena Lazăr
Vasilis Mihailidis (1849-1918), poetul naţional cipriot, supranumit şi „Mistral al Ciprului”, care ocupă în istoria literaturii cipriote locul pe care Mihai Eminescu îl ocupă în literatura română şi Dionysios Solomos, Andreas Kalvos şi Kostis Palamas în cea greacă, este prima dată prezentat în afara graniţelor cu o amplă selecţie care ilustrează evoluţia liricii sale de la primele încercări la capodoperele care i-au înscris numele în Panteonul literar neoelen.
În prefaţa sa, intitulată „Nedreptate” istorică şi tragedie antică. Reflecţii despre poezia lui Vasilis Mihailidis, profesorul Mihalis Pieris de la Universitatea din Nicosia fixează locul lui Mihailidis între „cei mai importanţi poeţi greci de la sfârşitul secolului 19 şi începutul veacului următor”. „Cea mai valoroasă parte a creaţiei lui (cea în dialect cipriot)” – continuă prefaţatorul - „este rodul unui dialog creator cu tragicii antici, imnografia bizantină, cântecul popular acritic şi medieval, poemele cipriote ale Renaşterii, poezia cretană la apogeu (îndeosebi romanul în versuri Erotocritul şi tragedia Erofili), Rigas Velestinlis, Dionysios Solomos şi Aristotelis Valaoritis”.
Eroul poemului 9 Iulie 1821 în Nicosia (Cipru)sauCântecul lui Kyprianos – „o operă cu ambiţii de dramă atent structurată pe baza concepţiilor neoclasice despre tragedia greacă antică” (M. Pieris) – este nimeni altul decât ieromonahul Kyprianos (1756-1821), cu studii la Academia Domnească din Iaşi, preot paroh al bisericii domneşti din capitala Moldovei, unde a trăit 18 ani, ales la întoarcerea în patrie arhiepiscop. Sfârşitul eroic al Arhiepiscopului Kyprianos este sursă de inspiraţie generoasă pentru Vasilis Mihailidis în acest epos alcătuit din 560 de versuri decapentasilabice, devenit un adevărat manifest naţional şi opera cea mai îndrăgită a literaturii cipriote. O „tragedie cipriotă” modernă, care a dobândit în conştiinţa ciprioţilor statutul cântecului popular.
Este prima dată când creaţii în dialect cipriot (un adevărat tezaur lingvistic, ce salvează cuvinte şi expresii din diverse etape ale limbii greceşti, mergând până la Homer) sunt transpuse în limba română. Traducerea din opera unui poet de la hotarul dintre veacurile XIX şi XX, care recurge la toată gama de ritmuri şi rime agreate de cititorii epocii lui, a constituit o adevărată provocare pentru semnatarele ei.
Un amplu tabel cronologic care fixează reperele principale ale vieţii şi operei lui Mihailidis, ca şi corpusul de referinţe aparţinând unor reputaţi critici şi istorici literari ciprioţi, greci şi străini, înlesnesc iniţierea cititorului român în opera bardului din Limasol, care a reuşit să exploateze ca nimeni altul virtuţile dialectului cipriot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
