Ziarul de Duminică

În lumea lui Proust/ de Ziarul de duminică

În lumea lui Proust/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

06.05.2016, 00:06 149

Mihai Dim. Sturdza – Aristocraţi români. În lumea lui Proust. Anton Bibescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles, Elena Bibescu. Editura Humanitas

În urmă cu 11 ani, Mihai Dim. Sturdza, născut în 1934, el însuşi descendent dintr-o familie boierească veche şi importantă, a obţinut un premiu AER (Asociaţia Editorilor din România) pentru primul volum al unui excelent album despre familii boiereşti, publicat cu un an mai înainte la Simetria. În 2011, lui Mihai Dim. Sturdza i-a apărut volumul al doilea. Acum reuneşte textul celor două în această carte destinată publicului larg, primul dintre motivele care ne fac să o socotim un eveniment editorial. Al doilea şi cel mai important este subiectul: un grup de aristocraţi români care au jucat un rol major în cultura europeană.

Personajele volumului de faţă sunt legate prin înrudire apropiată: erau toate descendenţii lui Gheorghe Vodă Bibescu (n. 1802-1873), domnul Ţării Româneşti (1842-1848), şi al primei sale soţii, Zoe Mavrocordat. Fiul cel mai mare al domnului, Gri­gore (1827-1886), a fost adoptat la naştere de marele-ban Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaş în linie directă mascu­lină al lui Vodă Brâncoveanu. Prin adopţiune, tânărul Grigore Brâncoveanu devenea nu numai purtătorul numelui dom­nesc şi moştenitorul unei mari averi, dar şi deţinătorul titlu­lui de principe al Sf. Imperiu şi al poziţiei de efor al Spitalelor Brâncoveneşti (instituţie de binefacere desfiinţată de regi­mul comunist).

Din căsătoria cu Ralu Musurus, fiica ambasadorului oto­man la Londra, grecul creştin Constantin Musurus, Grigore Brâncoveanu a avut o fiică, Anna Brâncoveanu (1876-1933), devenită, prin căsătorie, contesă Mathieu de Noailles, şi un fiu, prinţul Constantin Brâncoveanu (1875-1967).

Al treilea fiu al lui Vodă Bibescu, botezat tot Gheorghe (1834-1902), căsătorit cu Marie-Valentine, fiica prinţului franco-belgian de Caraman-Chimay, a fost tatăl prinţului George-Valentin Bibescu (1880-1941), campion sportiv de talie europeană, preşedinte al Federaţiei Aeronautice Interna­ţionale şi soţ al scriitoarei Marthe Lahovary (1886-1973), („Princesse Bibesco"), prozatoare care a dobândit o reputaţie literară internaţională egală cu reputaţia de poetă a Annei de Noailles.

În sfârşit, ultimul fiu al lui Vodă Bibescu, Alexandru (1842-1911), căsătorit cu pianista Elena Costaki, fiica fruntaşului conservator moldovean Emanoil Costaki-Epureanu, a fost tatăl prinţului Anton Bibescu (1878-1951), a cărui biografie constituie un capitol din culegerea de faţă publicată de Edi­tura Humanitas.

Anne de Noailles şi Constantin Brâncoveanu, Marthe Bibesco şi Anton Bibescu au jucat în cultura europeană a vremii lor un rol ce nu poate fi trecut cu vederea. Ei au fost prieteni apropiaţi şi admiratori ai lui Marcel Proust, încă din vremea când acesta era un necunoscut în afara cercurilor mondene ale Parisului. Acolo, multă vreme, lui Proust nu i s-a dat nici o importanţă. Şi din acest motiv, pe care nici nu-l puteau bănui la acea vreme, cei patru români au ocupat un loc deloc neglijabil în „Galaxia Proust”, în lumea perso­najelor care au contribuit la geneza suitei în căutarea timpului pierdut, astăzi obiect de preţuire universală.

Tot ei au fost antemergătorii altei generaţii de români, cea a lui Emil Cioran, Mircea Eliade şi Eugen lonescu, care, ca şi Proust, sunt astăzi nume şi repere de neocolit...

Legătura spirituală dintre cele două grupuri a fost de altfel consfinţită de elogiul adus Marthei Bibesco, moartă în exil, şi pronunţat de Mircea Eliade (el însuşi mort, mai târziu, departe de ţară), în faţa Academiei Regale a Belgiei, în 1975.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO