Ziarul de Duminică

II. Integrarea culturala europeana: Artele vizuale

II. Integrarea culturala europeana: Artele vizuale
18.11.2008, 15:12 82

Incepem scanarea integrarii culturale cu domeniul cel mai... vizibil: artele vizuale. Intrebarile sunt cele deja anuntate in numarul trecut: In ce fel si in ce masura aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a ajutat (si) cultura? Sunt artistii romani mai bine primiti in Occident, mai curtati, mai premiati? Beneficiaza de avantaje palpabile fata de perioada anterioara lui 1 ianuarie 2007? Participa la mai multe programe, acceseaza mai multe fonduri? Pe scurt, le-a folosit in vreun fel - si indirect si noua - integrarea?

De la Ministerul Culturii si Cultelor am aflat aproape numai lucruri incurajatoare. In primul rand, exista un Programul National de sustinere a artei plastice si a arhitecturii contemporane, in cadrul caruia s-a demarat Programul Cultural National pentru sustinerea financiara a taberelor de creatie plastica romaneasca contemporana; in anul 2007 au fost finantate Simpozionul de arta contemporana Forma, culoare, timp si Tabara Internationala de pictura "Dan Platon" ; Romania a participat la Bienala Internationala de Arta de la Venetia din 2007, la Bienala Internationala de Arhitectura de la Venetia din 2008 si la Quadrienala de scenografie de la Praga (2007); s-a demarat Programul National de achizitie de lucrari de arta plastica romaneasca contemporana (prin Muzeul National de Arta Contemporana s-au cumparat 140 de lucrari) etc.
In 2007, la Bienala de la Venetia, Romania a participat cu proiectul Low Budget Monuments (autori: Mona Vatamanu, Florin Tudor, Cristian Pogacean, Victor Man), iar la Praga a prezentat expozitia Dreaming with open eyes - The Surrealist Face of the World, creatia lui Dragos Buhagiar, si scenografia spectacolului Elisaveta Bam, nominalizata de altfel la Premiile UNITER. In acelasi 2007, prin programul Promocult 2007, au fost finantate, pentru domeniul arte vizuale-arhitectura, un numar de 17 proiecte in suma totala de 2.671.082 lei (RON), si s-a organizat concursul pentru "Monumentul Marii Uniri de la 1918" din Arad.
Anul acesta, au fost finantate simpozioanele "Art Forest - Experiment" si Forma, culoare, timp, tabara de sculptura "In Memoriam", tabara internationala de pictura si sculptura "Dunarea si Dobrogea Crestina, tabara de creatie Valorificarea peisajului ipotestean si a culturii neolitice locale in arta contemporana, tabara internationala de pictura "Vlaicu Ionescu" . Romania a participat la cea de a XI-a editie a Bienalei de Arhitectura de la Venetia, avand ca tema Out there. Architecture Beyond Building, cu proiectul BOLT (autori: Mariana Celac, Serban Sturdza, Sebastian Ionescu, Klaus Birthler, Iulian Ungureanu). Prin Promocult 2008 au fost finantate 11 proiecte, in suma totala de 1.183.844 RON. In fine, in cadrul Anului European al Dialogului Intercultural (in fiecare an UE defineste o tema de campanie pentru cresterea constientizarii publicului si atragerea atentiei guvernelor asupra unei anumite probleme), Romania a finantat noua proiecte pentru domeniul arte vizuale-arhitectura, in valoare de 372.992 lei (RON).
Fireste, o parte dintre aceste demersuri si realizari - sau unele similare lor - existau si inainte de 2007. Nici ministerul, dar nici artistii n-au asteptat integrarea in UE ca sa se manifeste. Pe de alta parte, valoarea se impune singura - mai devreme sau mai tarziu. Nici un program european nu te face mai bun decat esti. Dar te poate face mai vizibil. Toti cei cu care am stat de vorba recunosc ca 1 ianuarie 2007 a dat cel putin un impuls de imagine culturii romanesti, un plus de promovare si, nu in ultimul rand, o mai mare libertate de miscare - la propriu si la figurat.
Nu e nevoie sa spunem prea multe despre celebrul nou val al cinematografiei romanesti, a carui afirmare internationala a precedat integrarea in UE si a depins prea putin de aceasta. In mod ironic, tinerii regizori si actori de mare succes pe alte meridiane s-au impus mult mai modest in tara.
Cat despre celelalte subdomenii ale vizualului, vestile sunt asa si-asa. Nici prea rau, nici prea bine - cu exceptia catorva artisti plastici, incluzand aici si o foarte buna reprezentare internationala a caricaturistilor. Arta video, benzile desenate, arhitectura si designul romanesc se straduiesc.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO