Ciclu de cinema românesc în Cartaxo
ICR Lisabona în colaborare cu Centrul Cultural din Cartaxo şi cu Mosaico - Associação Cultural do Cartaxo organizează, în perioada 7-28 iunie, un ciclu de cinema românesc în cadrul căruia vor fi proiectate unele dintre cele mai apreciate creaţii ale regizorilor noului val, recunoscute şi premiate la cele mai prestigioase festivaluri internaţionale de film din ultimele două decenii: Oamenii de la bloc mor după muzică, Mihai şi Cristina, Poveste de la Scara C, Marilena de la P7 de Cristian Nemescu, Furia de Radu Muntean şi Marfa şi banii de Cristi Puiu.
Ciclul de cinema românesc este integrat în programarea festivă pe lunile mai, iunie şi iulie a acestui an, menită a aniversa împlinirea a 8 ani de existenţă a modernului Centro Cultural de Cartaxo (foto 1) şi constă în proiecţii de film în trei zile de vineri ale lunii. Centro Cultural do Cartaxo (CCC) a fost inaugurat în data de 10 iunie 2005 pe locul unde, în ce-a de-a doua jumătate a secolului trecut, cinema-ul a făcut parte din dinamica culturală locală: vechiul Cine-Teatro Ribatejo, deschis în anul 1947 şi care a funcţionat până în 1988.
După ce Australiei i-a fost rezervată luna mai, României îi este dedicată luna iunie, urmată fiind de Danemarca în luna iulie. La ora 22h00, publicul din Cartaxo şi din împrejurimi va putea vedea în premieră, în data de 7 iunie, peliculele semnate de Cristian Nemescu, în 14 iunie Furia de Radu Muntean şi în 28 Marfa şi banii de Cristi Puiu.
Vizitatori la Bookfest
Peste 90.000 de persoane au vizitat salonul de carte Bookfest 2013 (foto 2), a declarat Mihai Mitrică, directorul Bookfest. El a precizat că un bilanţ al ediţiei de anul acesta a Bookfest va fi făcut public în următoarea perioadă.
Circa un milion de volume au pregătit editurile participante la cea de-a opta ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care s-a desfăşurat în perioada 29 mai - 2 iunie, în complexul Romexpo din Bucureşti.
Cei peste 200 de expozanţi - edituri şi distribuitori de carte din România - s-au desfăşurat pe 10.000 de metri pătraţi, în pavilioanele C1-C5 din complexul Romexpo.
Lucian Boia, Radu Beligan, Emil Hurezeanu, Lucian Croitoru sunt doar câteva dintre personalităţile care au fost prezente la Bookfest 2013, alături de 24 de autori şi profesionişti ai cărţii prezentaţi de invitatul de onoare al ediţiei, trioul Germania, Austria şi Elveţia.
Salonul Internaţional de Carte Bookfest este o manifestare de tradiţie organizată de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, cea mai importantă confederaţie patronală din mediul editorial românesc. Bookfest s-a impus încă de la prima ediţie, în 2006, în spaţiul cultural ca un eveniment care promovează lectura şi accesul consumatorilor de carte la produsele editoriale de calitate. Partenerul evenimentului este Ministerul Culturii.
Scriitorii se întorc în Casa Monteoru pentru decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor
Festivitatea de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012 va avea loc pe 10 iunie, ora 18, la Casa Monteoru (foto 3), din Calea Victoriei, numărul 115, fostul sediu al USR, care a fost restituit recent moştenitorilor familiei Monteoru. Scriitorul Nicolae Prelipceanu, directorul de imagine al USR, a declarat că proprietara Casei Monteoru vrea să ţină imobilul la dispoziţie pentru festivităţi culturale. “Proprietara a anunţat că va ţine la dispoziţie sala pentru festivităţi culturale. Ea a propus şi ca festivitatea de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor pe anul 2012 să se ţină acolo, în Sala Oglinzilor”, a spus Nicolae Prelipceanu.
Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Radu Aldulescu, Filip Florian, Simona Sora şi Florina Ilis se numără printre nominalizaţii la premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012. Juriul de nominalizări al Uniunii Scriitorilor din România este format din George Vulturescu (preşedinte), Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldiş şi Gabriela Gheorghişor. Premiile vor fi decernate după întrunirea celui de-al doilea juriu, cel de premiere.
La secţiunea Poezie au fost nominalizaţi: Şerban Axinte, cu volumul “Păpădia electrică” (editura Casa de Pariuri Literare), Vlad Moldovan - “Dispars” (Cartea Românească), Aurel Pantea - “Nimicitorul” (Limes), Nicolae Prelipceanu - “La pierderea speranţei” (Casa de Pariuri Literare), Liviu Ioan Stoiciu - “Substanţe interzise” (Tracus Arte), Radu Vancu - “Frânghia înflorită” (Casa de Editură Max Blecher) şi Andrei Zanca - “Crucea Nordului” (Limes).
La secţiunea Proză au fost nominalizaţi: Radu Aldulescu - “Cronicile genocidului” (Cartea Românească), Corin Braga - “Luiza Textoris” (Polirom), Filip Florian - “Toate bufniţele” (Polirom), Florina Ilis - “Vieţile paralele” (Cartea Românească), Radu Mareş - “Deplasarea spre roşu” (Polirom), Gheorghe Schwartz - “Cei o sută. Bastonul contelui” (Curtea Veche) şi Simona Sora - “Hotel Universal” (Polirom).
Nominalizaţii la categoria Critică, Eseu, Istorie Literară sunt: Sanda Cordoş - “Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică” (Cartea Românească), Ilina Gregori - “Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilă” (Humanitas), Mircea Mihăieş - “Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha” (Polirom), Gelu Negrea - “Caragiale. Marele paradox” (Cartea Românească), Ioan Pânzaru - “Regimul interpretării. Literatura şi sensul acţiunii” (Polirom), Ion Simuţ - “Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară” (Editura Academiei Române) şi Mihaela Ursa - “Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă” (Cartea Românească).
La categoria Debut au fost nominalizaţi: Marius Chivu - “Vîntureasa de plastic” (Brumar), Teodora Coman - “Cârtiţa de mansardă” (Casa de editură Max Blecher), un cristian - “Morţii mă-tii” (Casa de Pariuri Literare), Anatol Grosu - “Epistola din Filipeni” (Casa de editură Max Blecher), Mihai Iovănel - “Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică” (Cartea Românească), Claudiu Turcuş - “Estetica lui Norman Manea” (Cartea Românească) şi Delia Ungureanu - “Poetica Apocalipsei” (Editura Universităţii din Bucureşti).
Nominalizaţii la categoria Teatru sunt: Radu F. Alexandru - “Teatru 7” (Cartea Românească), Clelia Ifrim - “Copiii Casei Regale” (Tracus Arte), Eugen Şerbănescu - “A doua scrisoare pierdută sau Trenul togolez nu opreşte la Paris” (Palimpsest).
Pentru Traduceri şi Premiul Fundaţiei “Andrei Bantaş” au fost nominalizaţi: Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu, Leonte Ivanov - “Lev Tolstoi, «Sonata Kreutzer şi alte povestiri»“ (Polirom), Andrei Corbea - “Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, «Dialectica Luminilor»“ (Plural), Ştefana şi Ioan Pop-Curşeu - “Gilles Deleuze, «Cinema I. Imaginea -mişcare»“ (Tact), Irina Horea - “J. M. Coetzee, «Miezul verii»“ (Humanitas Fiction), Dinu Luca - “Mo Yan, «Obosit de viaţă, obosit de moarte»“ (Humanitas Fiction), Radu Gabriel Pârvu - “Arthur Schopenhauer, «Lumea ca voinţă şi reprezentare»“ (Humanitas), Antoaneta Ralian - “James Joyce, «Portretul artistului la tinereţe»“ (Humanitas Fiction), Dan Sluşanschi - “Homer, «Iliada»“ (Humanitas) şi Ciprian Şiulea - “Jack Kerouac, «Oceanul e fratele meu»“ (Polirom).
La secţiunea Literatură pentru copii şi tineret au fost nominalizaţi: Ştefan Mitroi - “Jocuri de nenoroc” (editura Detectiv), Mircea Opriţă - “Călătoriile din balansoar” (Limes), Anastasia Popa - “Zânuţa Dora-Li şi vrăjitoarea Ciumfi” (Carminis).
O altă secţiune - premii speciale - îi are ca nominalizaţi pe: Livius Ciocârlie - “La foc mărunt” (Cartea Românească), Valeriu Gherghel - “Breviarul sceptic şi alte eseuri despre simplitate” (Polirom), Ioan Holban - “Literatura română de azi. Poezia Proza” (Tipo Moldova), Ion Ianoşi - “Internaţionala mea. Cronica unei vieţi” (Polirom), Gabriela Omăt - pentru editarea romanului “Străina” de Hortensia Papadat-Bengescu (Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă), Andrei Pleşu - “Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” (Humanitas), Grete Tartler - “Islam, repere culturale. Proba Orientului” (Paralela 45).
Colecţia de artă a văduvei lui T.S. Eliot
Colecţia de artă care a aparţinut lui Valerie Eliot, văduva poetului şi dramaturgului T.S. Eliot (foto 4), estimată la 7,6 milioane de dolari, va fi scoasă la vânzare la o licitaţie organizată de casa Christie's pe 20 noiembrie. Printre operele de artă care fac parte din această colecţie se află tablouri de J.M.W. Turner, Francis Bacon şi Lucian Freud, dar şi un desen de Winston Churchill.
Valerie Eliot, care a murit în noiembrie 2012 la vârsta de 86 de ani, a cumpărat aceste opere de artă cu banii obţinuţi din redevenţele încasate de pe urma musicalului “Cats”, de Andrew Lloyd Webber, care are la bază volumul de versuri al soţului ei, “Old Possum's Book of Practical Cats”.
Musicalul s-a dovedit a fi mult mai profitabil decât volumul de poezii scris de T.S. Eliot şi i-au permis văduvei acestuia să alcătuiască o colecţie de artă evaluată la peste 5 milioane de lire sterline (7,6 milioane de dolari) în casa din Londra în care Valerie a locuit alături de soţul ei, până la moartea acestuia în 1965.
Colecţia include desene şi acuarele realizate de artişti britanici din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, precum J.M.W. Turner, Thomas Gainsborough şi John Constable. Soţii Eliot au achiziţionat şi opere ale unor artişti valoroşi din secolul al XX-lea, precum sculpturi de Henry Moore şi Barbara Hepworth şi tablouri de Francis Bacon, Lucian Freud, David Hockney şi L.S. Lowry.
Colecţia include şi un autoportret al pictorului Stanley Spencer, pe care artistul l-a vândut la un târg de ţară în anii 1950 cu doar 11 lire sterline. Pictura este estimată în prezent la aproximativ 300.000 de lire sterline.
Bucureştiul cărţilor poştale de odinioară expus la Bruxelles
ICR Bruxelles organizează în perioada 10-25 iunie 2013, la sediul librăriei EuropaNova din Bruxelles, o expoziţie de cărţi poştale româneşti vechi dedicată patrimoniul arhitectural al Bucureştiului (foto 5).
Vor fi expuse şi câteva dintre peniţele semnate de Tia Peltz (1923-1999), cu ocazia aniversării a 90 de ani de la naşterea graficianei şi pictoriţei. Vernisajul are loc luni, 10 iunie, orele 18h30, când vor fi făcute o proiecţie de cărţi poştale digitalizate despre Bucureşti, cu ilustraţie muzicală semnată de compozitorul Adrian Enescu, precum şi o succintă prezentare a patrimoniului bruxelez.
Expoziţia reuneşte cărţi poştale ilustrate despre Bucureştiul de odinioară, precum şi fotografii care pun în valoare patrimoniul arhitectural al capitalei României. Exponatele provin din colecţii private româneşti, în principal cea a lui Sorin Rădulescu.
Expoziţia este organizată cu ocazia unui salon de cartofilie la Bruxelles şi beneficiază de sprijinul Direcţiei pentru Monumente şi Situri a Regiunii Bruxelles Capitale.
Horaţiu Mălăele cântă pentru prima dată în cariera sa în Funeralii Fericite
Un proiect ambiţios şi o provocare dublă pentru maestrul Horaţiu Mălăele, filmul Funeralii fericite (foto 6, 7), pentru care este atât regizor cât şi protagonist, ajunge în premieră pe marile ecrane din 7 iunie, când spectatorii vor avea ocazia să îl asculte pe actor cântând pentru prima dată în cariera sa.
Cunoscut printre colegii săi ca fiind complet afon, Mălăele n-a mai cântat niciodată pe o scenă sau într-un film. De data aceasta, a făcut-o pentru cel mai nou proiect al său, Funeralii fericite. A cântat fără reţineri şi scena i-a ieşit atât de bine încât n-a mai fost nevoie de post-sincron.
În Funeralii fericite, Horaţiu Mălăele interpretează rolul lui Lionel, un român reîntors din Franţa unde a lucrat în construcţii, care luptă împotriva destinului şi a propriului viitor. Când o razie duminicală îi pune pe fugă din cârciuma „La imigrantul fericit”, Lionel şi cei doi prieteni ai lui descoperă că viaţa le-a rezervat o ultimă surpriză. Aceştia ajung lângă un teren viran unde s-a instalat o tabără de ţigani. Ca să se distreze, cei trei plătesc o ţigancă să le ghicească viitorul. Distracţia începe atunci când femeia le prezice data exactă a morţii şi modul în care vor muri.
Aflat la cea de-a doua colaborare cu scenaristul Adrian Lustig, după filmul Nuntă mută, Horaţiu Mălăele joacă în Funeralii fericite alături de actori de renume ca: Mihai Gruia Sandu, Igor Caras-Romanov, Alexandru Bindea, Dorina Lazăr, Florin Zamfirescu, Crina Semciuc şi Antoaneta Zaharia.
Distribuită de MediaPro Distribution, comedia românească Funeralii fericite are premiera pe 7 iunie, în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex Băneasa, Cityplex (Constanţa şi Braşov), Cinema City (Cotroceni, Arad, Arad Galeria, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Iaşi, Constanţa, Piteşti, Sun Plaza, Timişoara, Târgu-Mureş, Ploieşti), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj), Premiera (Ploieşti), Cinema Sergiu Nicolaescu (Târgu-Jiu), Cinema Capitol (Oneşti), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cortina (Oradea), Palace (Oradea), Cinema Twins (Ploieşti), Cinema Arta (Târgu-Mureş), Cinema Unirea (Botoşani).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
