Caută doar în titlu
Ziarul de Duminică

Guru, societăţi oculte şi victime cu duiumul/ de Elisabeta Lăsconi

Alexandra David-Néel este o personalitate intrată aproape în legendă, cartea ei cea mai cunoscută – Mistici şi magicieni în Tibet a apărut la noi în anii ‘90, iar din  2014 Editura Polirom îi traduce consecvent cărţile în colecţia „Hexagon”. A şaptea carte, recent publicată, Vraja misterului, are un subtitlu incitant „Fapte neobişnuite şi personaje ciudate pe care le-am întâlnit în călătoriile mele prin Orient şi Occident”. Cartea a apărut în ediţia originală în 1972, fiind una dintre primele cărţi publicate postum, la trei ani după moartea autoarei.

Vraja misterului cuprinde mărturii neaşteptate despre întâlnirile Alexandra David-Néel cu membrii unor societăţi ocultiste, cu persoane fascinate de India şi de Orient, în general, căci în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, ca şi începutul de secol XX înfloreşte în mediile sociale superioare din Anglia şi din Franţa curiozitatea şi fascinaţia faţă de tradiţiile orientale, faţă de magie, ocultism şi spiritism. Uneori ele frizează absurdul, alteori înşelătoria grosieră, mai ales că îşi fac apariţia diverşi guru, care se dovedesc în timp escroci, şarlatani mai mari sau mai mărunţi, ori inşi ajunşi ei înşişi prizonierii propriilor halucinaţii.

Fiecare capitol al cărţii cuprinde câte un episod semnificativ, din care se desprind portrete memorabile sau poveşti de viaţă captivante, unele bizare, altele stranii, altele amestecând ridicolul şi tragicul. Alexandra David-Néel a trăit la Londra şi la Paris, înainte de a porni pe drumurile Orientului, a locuit la sediile unor societăţi în care se practica spiritismul, se întruneau oameni interesaţi de practici oculte şi ezoterice, unii dintre ei construind grupuri în jur, adunând adepţi şi mai ales adepte. De fiecare dată priveşte cu detaşare, încercând să înţeleagă, sesizând excesele şi aberaţiile.

Portretul şi biografia făcute lui Péladan aruncă altă lumină asupra unei figuri excentrice a simbolismului francez, care a vizitat şi România, a ţinut conferinţe, sub ochii admirativi ai simboliştilor români. Péladan s-a autoproclamat sâr şi a instituit în jurul propriei persoane un adevărat cult, a creat o vogă în epocă, a avut şi experienţa unei căsătorii profitabile, dar sfârşită rapid. Péladan aminteşte cititorilor români de altă figură a literaturii, tot excentrică, Alexandru Macedonski, de ritualurile cenaclului acestuia, de teoriile ciudate pe care a încercat să le pună în practică.

Povestea cea mai frumoasă este cea a unei frumoase doamne care „face pacheboturile”, călătoreşte aşadar pe marile vase de croazieră, îşi selectează cu ochi profesionist parteneri cărora le devine un soi de doamnă de companie, dar care ajunge să trăiască o aventură sub semnul misterului. Ceea ce la început pare doar o cucerire amoroasă şi o fantezie se transformă în căsătorie, care o aruncă în rândurile aristocraţiei, căci bărbatul plin de secrete era viconte, apoi într-o dramă fără ieşire, căci vicontele dispare brusc: alege retragerea din viaţa lumească, apoi părăseşte şi lumea, fără ca ea să mai poată lua legătura cu el, obligată să-i accepte decizile printr-un notar.

Dincolo de păţaniile americanilor care-şi lichidează afacerile ca să ajungă în India într-un ashram, de alţi halucinaţi care caută iluminarea prin exerciţiile propuse de un pretins guru, care se supun unui regim de viaţă care să le faciliteze călătorii astrale, dincolo de naivitatea incredibilă frizând prostia din partea atâtor posedaţi de India şi mistica indiană, există privirea atentă a observatorului avizat. Spre deosebire de ei, autoarea a avut şansa iniţierii, a cunoscut câteva dintre practicile accesibile doar celor ce au atins un anumit nivel de spiritualitate, aşa că scrie în deplină cunoştinţă de cauză.

Alexandra David-Néel este printre cei ce au pătruns în miezul lumii indiene, cărţile ei au arătat Europei câte ceva din ce înseamnă întâlnirea unui spirit occidental cu misterele orientale. Experienţa trăită de ea în mod direct poate fi doar exprimată, pentru a fi înţelească cu adevărat ar trebui să fie asumată interior. Dar faptul că s-a bucurat de o longevitate excepţională, că s-a stins din viaţă la 101 ani, se explică nu doar prin zestrea genetică şi biologică, ci poate şi prin învăţăturile şi practicile dobândite în India.

Alexandra David-Néel, Vraja misterului, traducere din limba franceză de Giuliano Sfichi, Editura Polirom, 2015, 248 pag.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.