Supravieţuiţi stresului/ de Ziarul de duminică

Jacques Salomé

Ghid de supravieţuire în universul profesional

Cum să facem faţă situaţiilor stresante

Curtea veche publishing

Traducere din limba franceză de Alina Marc Ciulacu.

Mai este oare posibil, în condiţiile actuale din lumea tulbure a muncii, să fim mulţumiţi la serviciu? Cum trebuie să procedăm pentru a depăşi conjuncturile stresante, ce am putea face pentru a ne adapta şi a supravieţui în medii ostile, pentru a reuşi să gestionăm situaţiile conflictuale? Cum putem să stabilim relaţii corecte, astfel încât să fim apreciaţi de către colegii şi superiorii noştri?  

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care îşi propune să ne ofere un răspuns reputatul psihosociolog francez Jacqu es Salomé. Schimbarea ce trebuie făcută constă în a da un sens muncii, încât să nu lăsăm ca nefericirea să se adune, să se reverse, să ne invadeze viaţa.
Autorul ne împărtăşeşte cu generozitate soluţii pentru depăşirea crizelor identitare şi relaţionale la locul de muncă, pentru a învăţa să respectăm şi să ne facem respectaţi, pentru a ne proteja integritatea fizică, psihică şi morală.
Toate acestea, pe baza impresionantei experienţe personale a autorului şi aplicând principiile metodei sale ESPERE, precum şi câteva reguli esenţiale de igienă a conexiunilor interumane.

Iată un fragment:

Cum se poate construi încrederea în sine   

Temeiurile cele mai solide pe care se clădeşte cu trăinicie încrederea în sine, în cazul fiecăruia dintre noi, ţin de calitatea relaţiilor stabilite, trăite şi interiorizate încă din copilărie, fie cu persoanele apropiate (părinţi şi rude), fie cu mediul înconjurător. Increderea în sine nu are de-a face – aşa cum îşi închipuie mulţi –  exclusiv cu iubirea de care am avut sau nu parte. Ceea ce va întipări în noi această siguranţă interioară, această forţă liniştită, acest mod paşnic de a fi în lume, numit încredere în sine, este suma mesajelor pozitive pe care le vom fi primit şi interio­rizat, cum ar fi: valorizări, gratificări, confirmări ale calită­ţilor, resurselor, dar şi ale limitelor noastre. Prin diferitele modalităţi în care vom fi fost îndemnaţi să ne poziţionăm, să ne impunem, să ne definim mai bine. Copilul, adolescentul şi adultul tânăr hrănit de priviri şi schimburi binevoitoare, având parte de o ascultare atentă şi gesturi încurajatoare şi, mai ales, de împărtăşiri cât mai puţin conflictuale şi-a putut întipări în sine, pe lângă imaginea pozitivă, o vitalitate dinamică, energii pozitive, încredere, stimă şi iubire faţă de propriul eu, ce îl vor confirma în resursele şi capacitatea lui de a da piept cu întâmplările neprevăzute ale vieţii.

***

Toţi aceia (şi nu sunt deloc puţini) care nu au fost suficient însoţiţi ori susţinuţi în copilărie prin relaţii de calitate, aşa cum au fost ele descrise mai sus, toţi acei copii care au primit (în special în timpul şcolii) prea multe mesaje depreciative ori toxice, care au fost obligaţi să trăiască într-un mediu ce nu inspiră încredere sau siguranţă – se poate ca aceştia să fi acumulat în ei o prea mare lipsă de vitalitate şi să fi fost încărcaţi de energii negative. Toţi aceştia îşi vor fi pierdut, foarte adesea, stima şi iubirea de sine şi, în consecinţă, chiar încrederea în sine.

***

Dacă ne aflăm într-o asemenea situaţie, ne stă oricând la îndemână, indiferent de vârstă, să ne procurăm mijloacele de a ne reconcilia cu ceea ce e mai bun în noi, pentru a dobândi o încredere mai mare, mai trainică, mai coerentă, în special pe baza a patru piloni, pe care, cred eu, se înte­meiază orice demers de recâştigare a unei cât mai puter­nice încrederi în sine.

-  Să învăţăm să ne iubim (nu o iubire narcisistă, ci una altruistă).

-  Să învăţăm să ne respectăm (să spunem „nu" şi să nu ne mai lăsăm definiţi de către ceilalţi).

-  Să învăţăm să ne responsabilizăm („Nu sunt neapărat responsabil pentru tot ce mi se întâmplă, dar sunt res­ponsabil pentru ce fac cu cele care mi se întâmplă”).

-  Să învăţăm să rămânem fideli propriilor valori, alegeri, angajamente de viaţă.

Putem lucra asupra noastră, fapt ce ne îngăduie să dezvol­tăm sau să consolidăm aceşti patru piloni, cu ajutorul câtorva reguli simple de igienă relaţională, accesibile tutu­ror, care ne vor permite să stabilim bazele încrederii în sine. încredere ce se arată tot mai necesară azi, într-o lume în schimbare, unde reperele se modifică, certitudinile pălesc, cunoştinţele se înnoiesc cu o viteză atât de mare, încât a devenit dificil să le asimilăm şi să le folosim în inte­resul nostru, însuşindu-ne câteva concepte provenite din metoda ESPERE, creată de mine, punând în practică instrumente şi reguli de igienă relaţională aplicabile în viaţa cotidiană a fiecăruia, atât în cea personală, cât şi în cea profesională, orice om are posibilitatea de a-şi construi, dacă nu de a-şi reconstrui, o încredere în sine redutabilă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels