Intr-un sondaj profesionist comandat de Teatrul National din Bucuresti, spectatorii intrebati ce anume ii determina sa aleaga un anumit spectacol dau raspunsuri diferite, cel mai mare procentaj fiind intrunit de popularitatea actorilor din distributie. Nici pe acest teritoriu cunoscut optiunile nu sunt totusi fara surprize: marilor actori sau bunilor actori cu o cariera care ii indreptateste la statutul de vedeta li se adauga interpretii serialelor populare, membrii in juriile unor concursuri, persoane cu o biografie scenica redusa, care de-abia ar avea de demonstrat ca sunt actori. In fine. Ceea ce mi-a atras atentia este ca nici unul dintre raspunsuri nu se refera la cronica dramatica publicata in presa cotidiana sau la recomandarile vreunei autoritati in materie, transmise prin radio sau televiziune. Stiu ca, ori de cate ori evoc aceasta realitate, comentariile se refera la calitatea criticii: critica nu mai are autoritate, critica nu mai e practicata de personalitati cu gust sigur, critica e aservita prieteniilor si intereselor etc. Se evoca mereu exemplul cronicarului de la The New York Times: printr-o cronica scrisa dupa spectacolul de premiera, noaptea, pe un colt de birou (asa arata actiunea in filme: fara computer), impune sau distruge un spectacol in care s-au investit milioane de dolari (amanunt important). Ce om! Ce autoritate! Ce inteligenta! Ce gust! De fapt, e invers: ziarul este simbolul autoritatii, investitia de incredere este fata de conducerea ziarului, despre care se crede ca nu va gira o opinie intamplatoare.
Marile cotidiane occidentale aloca si in zilele noastre - atat de dominate de etica tirajelor - pagini intregi cartilor, teatrului, muzicii, tuturor formelor de manifestare a spiritului omenesc. In Romania, de cate ori conducerea unui ziar comanda refacerea formei grafice a acestuia sau intervine in structura rubricilor, prima victima este pagina culturala: ea ori dispare, ori devine "de timp liber", cu stiri despre viata vedetelor si evenimente mondene.
In casetele redactionale figureaza numele unor persoane de toata isprava, autori de fictiune sau de eseuri, pe unii ii si intalnesti in sala de spectacol, unde chiar au rabdare sa stea pana la pauza inainte de a-si elabora opinia pe post de editorial. Or, critica teatrala de astazi nu de acest tip de sustinere are nevoie, ci de alocarea unui spatiu decent in editiile cotidiene, ocupat de o persoana apta sa emita in mod consecvent judecati despre ceea ce vede, in asa fel incat opiniile sa-i poata fi apreciate in context si prin comparatie. Viata si piata ii vor cerne pe cei care stiu sa scrie de cei care se balbiie printre cacofonii, pe cei care isi lauda doar prietenii de cei care inteleg si spectacolele neprietenilor, pe cronicari de critici si pe toti la un loc de ambuscati.
Daca legatura dintre gustul critic si gustul popular lipseste acum aproape complet din cauza politicii anticulturale a conducerii ziarelor (suplimentele culturale - unele dintre ele, foarte bune - presupun alta logica a receptarii si au ca tinta un public de nisa), dialogul dintre critici lipseste din propria lor vina. Ne unesc si ne despart convingeri, experiente de viata, lecturi, relatii, simpatii si antipatii: nici unul dintre aceste elemente nu presupune adversitati ireconciliabile. In jurul unor conflicte reale sau banuite furnica stoluri de purtatori de replici otravite, alimentand un climat toxic, unde predomina sintagma posesiva "omul lui cutare". Nu ma jeneaza ca un spectacol pe care eu (exagerand) l-am crezut a fi cel mai prost al stagiunii este considerat (exagerand) cel mai bun de catre un juriu de profesionisti. Ma jeneaza ca nu putem vorbi despre asemenea diferente, ca nu argumentam, ca regizorul e la fel de nemultumit de mine ca si de premiu.
Nu e problema mea personala. Atata timp cat consemnarea fenomenului teatral ramane o ocupatie autista, laudata de laudati, dispretuita de cei ignorati si ignorata de public, istoria teatrului intra intr-o gaura neagra.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
