Caută doar în titlu
Ziarul de Duminică

Frumoasa cu şapte bărbaţi/ de Elisabeta Lăsconi

... este Amelia Garoya, eroina unui roman absolut năucitor, din multe, multe motive: pare o poveste fără sfârşit, cu răsturnări de situaţii şi un şir de revelaţii în privinţa personajului feminin, cu o acţiune răsfirată prin mai multe ţări şi capitale, cu un număr impresionant de personaje de ambele sexe, care-i tot răscolesc şi-i schimbă viaţa, nu în ultimul rând, întinderii – în format mare, copertat, are peste 950 de pagini, încât eşte obligat să-l citeşti la birou ori în pat, ţinându-l pe genunchi. Nu am făcut şi proba cântarului, dar probabil se apropie de 1 kg.

Şi aşa cum se potriveşte unui asemenea monstru de roman, ca să-şi probeze din pornire suspansul, începe cu o căutare: un jurnalist ajuns aproape şomer primeşte o propunere din partea unei mătuşi, Marta, femeia de afaceri a familiei şi sora propriei mame. Nu se ştie mare lucru despre Amelia Garaoya – bunica Martei şi străbunica lui, decât că a provocat un scandal imens, când a fugit de acasă, părăsindu-şi soţul şi fiul încă foarte mic. Întâmplarea s-a petrecut cu puţină vreme înainte ca Spania să fie devastată de războiul civil, ce a învrăjbit familii şi provincii întregi.

Guillermo, jurnalistul este de altfel şi cel de-al şaptelea bărbat din viaţa Ameliei Garaoya, cel ce porneşte să-i investigheze trecutul şi ajunge să-şi cunoască rude îndepărtate, căci fiul Ameliei, Javier Carranza s-a detaşat de trecut, iar asupra mamei sale a apăsat o fatală „damnatio memoriae”. Guillermo are fler, ajutat fiind şi de o mamă cârtitoare, care insistă să-şi caute o slujbă şi să nu-şi piardă vremea cu ancheta care ar interesa prea puţin.  Destul de repede, ajunge în casa unor verişoare ale străbunicii şi ele îi vor plăti toate cheltuielile când mătuşa lui Marta se lasă păgubaşă.

Îl descoperă astfel pe primul bărbat din viaţa Ameliei – Santiago, cel ce-i devine şi soţ, ca să descopere că tineri fiind, cei doi erau posesivi, egoişti şi încăpăţânaţi. Într-o vreme când rolurile sociale erau distribuite conform ordinii tradiţionale, Amelia este îndrăzneaţă, aproape rebelă, intră în legătură cu Lola, o tânără săracă, implicată în mişcarea socialistă şi apoi comunistă. Apare în viaţa ei Pierre, un bărbat cuceritor, carismatic, cu un dar înnăscut de a-şi impune voinţa, de care se îndrăgosteşte atât de intens, încât îşi părăseşte casa, familia şi oraşul.

Pierre, al doilea bărbat din viaţa ei, este agent sovietic, o manipulează abil, încât ajunge de la Barcelona la Madrid, la Paris şi la Buenos Aires, apoi la Moscova. Amelia este folosită de Pierre ca „agentă oarbă”, iar statutul ei social, educaţia, frumuseţea şi darul de a-şi însuşi rapid o limbă străină îi dau acces în mediile elitei politice şi sociale. Fără să-şi dea seama, Amelia culege informaţii extrem de importante, extrase prin interogatori subtile de la ea de către amant. Pierre a determinat transformări decisive: din burgheză, a ajuns revoluţionară, din soţie – amantă, dintr-o tânără de societate – spioană.

Moartea lui Pierre la Moscova îi lămureşte ororile comunismului, aşa că iese rapid de sub „umbrela roşie” a KGB-ului şi lucrează pentru englezi. Motivul ce o determină să accepte condiţia de spioană este faptul că o Europă fără nazişti îl lasă pe dictatorul Franco fără aliaţi puternici. Între timp, în viaţa ei apar alţi doi bărbaţi: Max, aristocratul prusac cu formaţie de medic, aflat în tabăra celor ce încercau să schimbe soarta Germaniei hotărâtă de Hitler, şi Albert James, jurnalistul american cu rădăcini irlandeze. Traseul spioanei o duce la Berlin şi Varşovia, cu reveniri periodice în Barcelona, căutând să-l vadă pe Javier, fiul la care nu are acces.

Guillermo primeşte ajutor în toată ancheta lui de la fiul Lolei, Pablo, devenit un reputat istoric, şi desface firele unei istorii cu nenumărate iţe, cu intrigi şi asasinate. Cititorul are parte de o călătorie prin istoria secolului XX, de la zilele dinaintea războiului civil spaniol până la căderea Zidului Berlinului. În final are o mare surpriză, când deşiră ultimul fir al anchetei şi înţelege miza şi sensul investigaţiei. Romanul arată că proza spaniolă, chiar şi în formula de bestseller, tinde să integreze istoria spaniolă în istoria Europei, şi dezvăluie zona tăcerii unde au acţionat spionii prin toate războaiele.

 

Julia Navarro, Spune-mi cine sunt, Editura Rao, 2015, 956 pag.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.