O artă de-a dreptul magnetică
Pe 18 mai, la Librăria Cărtureşti Verona, a fost prezentat proiectul "Insulele magnetice" (foto 1), aparţinând unui autor efervescent, plin de idei neconvenţionale şi, adesea, şocante: Aurel Tar. În termeni foarte simpli, tânărul plastician a efectuat reproduceri ale lucrărilor sale pe pe care le-a aplicat pe banalii şi din ce în ce mai căutaţii magneţi de frigider. Acele micro-obiecte care în genere navighează pe apele tulburi ale kitsch-ului şi care consemnează isprăvile vilegiaturistice ale posesorului sau ale amicilor care i-au călcat pragul.
Curatorul acestui inedit demers din spaţiul designului, Cosmin Năsui, detaliază:"Într-o cultură de consum în care inclusiv referinţele culturale sunt aranjate şi intră în competiţie direct pe rafturile de supermarket sau de giftshop, artistulAurel Tar caută procedee personale de a grefa arta contemporană în reţele de librării şi cinematografe, organisme muzeale, supermarket-uri şi mall-uri.Frigiderul cu lucrări de artă face parte din proiectul Insulele magneticeal artistului Aurel Tar, caretratează subiecte ale amestecurilor culturaleşi se declină în diferite intervenţii culturale derulate în spaţii publice.Tar se opreşte asupra detaliilor interacţiunilor şi mixajelor culturale ale globalizării.Artistul ia în considerare faptul că timpul împărtăşit cu piesele originale ale operelor de artă într-un muzeu sau într-o expoziţie este de până la câteva minute. Însă timpul petrecut cu reproducerea operei de artă pe un magnet de frigider este mult mai important ca durată şi ca prezenţă a sa în cadrul domestic al cotidianului zilnic. Suvenirele sunt trofeele care rămân în urma vizitării unui muzeusau spaţiu cultural. Iar,dintre ele,magneţii pe frigider ocupă un loc important.(...)
Aşa că artistul Tar invită publicul să intre în posesie şi să rămână în prezenţa unor magneţi care reproduc exact lucrări de-ale sale (acrilic pe pânză, acrilic pe foam). Mai mult, Tar s-a hotărât să intervină în fluxul industrial al magneţilor produşi şi să încerce să îi "recupereze": fiecare magnet de frigider este semnat manual, astfel artistul putând oferi lucrări de autor: magneţii semnaţi. Lucrările reproduse pe magneţi vor fi prezente în mansarda Cărtureşti Verona, un spaţiu dedicat designului românesc: ROD (Romanian Design). Magneţii de autor vor putea fi cumpăraţi la preţul de 9,9 lei."
Şedinţa continuă…
Cu exact o săptămână în urmă, Dan Popescu, bravul proprietar al galeriei H'Art (strada C.A. Rosetti, nr 25, et. 5), cel care l-a descoperit, l-a mângâiat pe creştetul artistic, l-a promovat şi l-a manageriat pe insolitul Ion Bârlădeanu, continuă săpăturile într-un underground sui-generis şi îl scoate la iveală peLeon Mişosniky (foto 2). Despre el, Dan Popescu spune:"Leon Mişosniky are prima expoziţie personală. Nu a avut nicio expoziţie în timpul vieţii. A fost un retras, arta sa era inutilizabilă de sistemul comunist şi n-a fost preluată la timp de sistemul post-comunist. E un demers artistic terapeutic care a fost făcut dincolo de considerente de poziţionare de carieră artistică."
Pentru că, probabil, lucrările din expoziţia "Şedinţa continuă..."vorbesc de la sine, curatorul îşi întrerupe aici efortul exegetic şi ne delectează cu un fragment din Memoriile lui Leon M.:
"Dumnezeu - Pune-l să înveţe să exerseze ca să se facă violonist concomitent cu serviciul.
Dracu - S-a obişnuit şi cu asta.
Dumnezeu - Fă-l să vrea în acelaşi timp să devină pictor, desenator, să muncească pentru asta zi şi noapte.
Dracu - S-a comis. Face faţă!
Dumnezeu - Trimite-l şi la un curs seral, să se culce la 12 noaptea , să se scoale la 5.30 dimineaţa. Să nu aibă parte nici de tihnă şi nici de odihnă. Dă-l pe mâna lui Leonte să scoată şi untul din el şi nici să nu-l hrăneşti prea mult.
Dracu - Doamne, văd că rezistă!
Dumnezeu - Trimite-l la muncă obligatorie iarna cu încălţăminte ruptă, vara desculţ. Iarna să se spele cu un castron cu crustă de gheaţă. Să doarmă pe scânduri cu crustă de gheaţă. Să doarmă pe scânduri într-o baracă neîncălzită. Umple-l de păduchi. Pune-l să care fiare, să cureţe closete. Flămânzeşte-l.
Dracu - Am făcut ce mi-ai spus. Umblă desculţ. I s-au îngroşat tălpile. Fură cartofii din gară. S-a îngrăşat cu un kilogram.
Dumnezeu - Fă-l directorul unei întreprinderi dar salariul să-l aibă tot ca până acum. Să muncească 14-18 ore pe zi şi uneori chiar 24 de ore.
Dracu - O face cu drag.
Dumnezeu - Pune-l să şi înveţe în acelaşi timp, desparte-l pentru vreo câţiva ani de soţie, să dea examene peste examene. Să obţină o diplomă cu distincţie şi apoi după câţiva ani să n-o mai recunoască. Să o ia din nou de la început, să mai dea vreo 20 de examene şi bacalaureatul. Să lucreze vreo 7 ani numai de noapte. Ziua să nu-l laşi să doarmă.
Dracu - A făcut toate acestea, Doamne, şi tot rezistă. Îl cam ajută soţia.
Dumnezeu - Păi, dacă lucrurile stau aşa, atunci, scoate-i ochii! Dar nu aşa dintr-o dată şi nu de tot. Întâi să nu mai poată vedea pentru munca pe care o are. Să-i slăbeşti vederea. Ochelarii să nu-i mai folosească la nimic. Apoi, să umble la 7 medici neurologi şi oftalmologi şi să nu-i afle leacul. Îmbolnăveşte-l de nervi, de astenie, de plîns facil. Şi de abia la urmă, scoate-i doar un ochi, dar nu de tot, numai cristalinul, şi apoi celălalt - tot aşa. Să nu mai vadă decât prin nişte lentile groase de 12 sau 14 dioptrii.
Dracu - Doamne, omul tău. Tot nu se astâmpără, chiar aşa cum este, s-a apucat de sculptură şi de grafică şi văd că nu are nici pe dracu. Şi acum ce să-I mai fac?
Dumnezeu - Ia mai dă-l în pisici, că ăsta e în stare, până la urmă, să mai scrie şi un roman. Şi, cine ştie, poate ne încondeiază. Mi-am luat mâna de pe el! Ăsta-i omul dracului! Ţi-l dau ţie! Ia-l!
Dracu (vorbind aparte)
Dar ce-s nebun!
Mai bine-l las în plata Domnului!
Şi aşa s-a făcut c-am fost părăsit de toţi. Nici dracu nu s-a mai interesat de mine. Dar poţi să ştii ce va fi până la urmă?!
Şedinţa continuă."(Leon Mişosniky - fragment din memorii)
Rembo V
Vineri, 25 mai 2012, a avut loc Anaid Art Galleryvernisajul expoziţiei "Visul lui Rembo" (foto 3) semnată Matei Arnăutu, curator Diana Dochia. Publicul amator de artă contemporană va putea viziona expoziţia în perioada 25 mai - 22 iunie 2012.
Matei Arnăutu a absolvit Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti în 2002 şi a expus în numeroase expoziţii personale şi de grup. Expoziţia "Visul lui Rembo" este prima expoziţie personală de mare amplitudine ce continuă preocupările şi demersurile lui Matei Arnăutu în zona de explorare a instalaţiei.
"Visul lui Rembo" face trimiteri subtile la competitivitatea agresivă a jocurilor din copilărie, prin intermediul unor instalaţii ce recreează în mărime naturală, adesea chiar la scară supradimensionată, arme de jucărie aparţinând folclorului urban. Fiecare copil se joacă într-un fel de-a supravieţuirea, fie că este vorba de o praştie, de un cornet sau de ultimul joc pe calculator. "Astfel", cum declara artistul "într-o competiţie, fie ea pe asfalt, între blocuri, sau în mediul virtual, poţi să mori de câte ori vrei, să învii, sau, dacă eşti ranit, să iei viaţă".
Expoziţia "Visul lui Rembo" te provoacă la un joc de-a supravieţuirea gândindu-te la armele copilăriei, la momentul în care eşti "omorât", "rănit" sau "salvat". Însă ce se întâmplă dacă aceste jocuri devin realitate, dacă nu ai un buton de "reverse", o băutură miraculoasă care îţi adaugă vieţi sau un super erou care să te salveze?! Dacă jocul devine realitate?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
