Ziarul de Duminică

Fotografia în Războiul cel Mare/ de Horia Vladimir Şerbănescu

Coperta albumului

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

28.04.2016, 23:45 213

Numeroasele acţiuni comemorative din ultimii ani dedicate centenarului Marelui Război (1914-1918), eveniment istoric care a marcat un moment de cotitură în evoluţia societăţii şi a civilizaţiei din secolul al XX-lea, se caracterizează prin evenimente expoziţionale de mare amploare, manifestări comemorative importante, precum şi prin publicarea a numeroase studii şi lucrări istorice de referinţă, menite să pună în evidenţă, într-o nouă perspectivă şi abordare istorică, dramaticele evenimente de acum un secol. Spaţiul cultural românesc s-a integrat acestui curent universal, începând din anul 2014, prin evidenţierea participării la lupte, încă din primele zile ale marii conflagraţii, a mii de ostaşi de naţionalitate română, aparţinând importantelor comunităţi româneşti din imperiul habsburgic şi din cel rusesc, chiar dacă în mod oficial, pentru armata română, Războiul cel Mare a început doi ani mai târziu, în august 1916.

Între lucrările publicate cu acest prilej, anticipând manifestările comemorative dedicate centenarului Marii Uniri din anul 1918, se remarcă albumul realizat de binecunoscutul cercetător şi specialist în istoria fotografiei româneşti, profesor dr. Adrian-Silvan Ionescu,  Războiul cel mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916-1919, editată sub egida prestigiosului Institut Cultural Român, din Bucureşti, în anul 2014*). Lucrarea se evidenţiază atât prin tema abordată – fotografia de război pe frontul românesc – unică în peisajul editorial românesc, cât şi prin modul extrem de documentat cu care a fost tratată, afirmându-se prin calitatea şi unicitatea informaţiei istorice. Din cele 303 pagini ale lucrării, mai mult de trei sferturi conţin imagini fotografice de bună calitate, care ilustrează momente semnificative şi extrem de diverse ale Războiului cel Mare, pe frontul românesc.

Partea de text a lucrării este alcătuită dintr-o Precuvântare şi patru capitole, I. Serviciul Fortografic al Armatei Române sau istoria în imagini a războiului nostru, II. Fotografia în timpul ocupaţiei – cuceritori şi prizonieri, III. Fotografi amatori pe front şi IV. Parada Victoriei, fiecare din capitole fiind însoţit de fotografii şi reproduceri ale unor publicaţii periodice, care ilustrează şi completează textul. Textul este însoţit de un bogat aparat critic, în mare parte provenind din surse inedite, depistate de autor în arhivele militare şi civile.

În Precuvântare, distinsul autor face o scurtă trecere în revistă a lucrărilor de referinţă în privinţa iconografiei Marelui Război, realizate pe plan internaţional în ultimii ani, în contextul acţiunilor comemorative legate de centenarul Primului Război Mondial. Sunt evidenţiate lucrări importante, cum este cea a cercetătorului francez Frédéric Lacaille, „Photographies de poilus. Soldats photographes au coeur de la Grande Guerre”, a britanicului Richard Holmes, „The First World War in Photographs”, a istoricului german Bodo von Dewitz, „«So wird bei uns der Krieg geführt!» – Amateurfotografie im Ersten Weltkrieg”, precum şi ale altor autori din diferite ţări participante la conflict. Primele lucrări cu iconografie de război, apărute încă din timpul primei conflagraţii mondiale sau în deceniile următoare, aveau un pronunţat caracter propagandistic, iniţial de susţinere a moralului armatei şi al populaţiei şi de sprijinire a efortului de război, iar mai târziu,  de evidenţiere şi justificare a efortului, jertfelor, distrugerilor cauzate de „inamicul nemilos”, exprimând punctul de vedere a puterilor învingătoare. Lucrările dedicate primei conflagraţii mondiale, apărute în ultimele decenii şi mai ales cu ocazia centenarului, au o altă abordare, mai umană şi echidistantă a războiului, insistând asupra suferinţelor şi dramelor care au afectat în mod egal toţi participanţii la conflict, militari şi civili, mesajul fiind cel al comemorării şi compasiunii faţă de evenimentele tragice ale trecutului.

Autorul analizează şi lucrările apărute recent în România referitoare la Războiul cel Mare. Din păcate, interesul cercetătorilor români pentru iconografia istorică, în condiţii grafice de calitate, corect identificată şi analizată, este destul de scăzut, excepţie făcând catalogul expoziţiei „Instantanee de război 1916-1918”, apărut sub egida Muzeului Militar Naţional, având drept autoare muzeografele Cristina Constantin şi Luminiţa Iordache, precum şi o serie de articole sau studii dedicate fotografiei de război în general, în care se regăsesc şi referiri la fotografia românească de război.

Al doilea capitol al lucrării, Serviciul fotografic al armatei române sau istoria în imagini a războiului nostru, este şi cel mai amplu, el reprezentând de fapt principala contribuţie a autorului la realizarea subiectului abordat. Pe baza documentelor de arhivă consultate, în urma cercetării unui mare număr de studii şi publicaţii periodice şi examinării a numeroase fotografii aflate în colecţii publice şi private, este prezentată înfiinţarea şi evoluţia Serviciului Fotografic al armatei române în timpul războiului. Sunt prezentate în detaliu, pe baza documentelor găsite de autor în Arhivele Militare Române, modul de organizare a serviciului, comandant al acestuia fiind numit locotenentul, ulterior căpitanul, în rezervă Ion Oliva. Cele mai semnificative documente de arhivă sunt publicate în capitolul de anexe al lucrării. O informaţie extrem de interesantă şi în acelaşi timp edificatoare, este aceea referitoare la numărul de fotografii realizate de Serviciul Fotografic al Armatei în timpul războiului. Din documentul descoperit şi prezentat de autor, un raport din 8 mai 1918 al noului comandant al Serviciului Fotografic al Armatei, locotenentul de geniu Sava Georgescu, reiese faptul că în prima parte a campaniei armatei rormâne, din anul 1916, serviciul a realizat doar 208 fotografii, repartizate pe fronturile celor trei armate române operative şi circa 5.000 de clişee, în partea a doua a campaniei, între 1 ianuarie 1917 şi data întocmirii raportului. Aceste cifre ar putea fi o explicaţie privind numărul scăzut de imagini cunoscute referitoare la campania anului 1916, comparativ cu bogăţia de informaţie iconografică privind evenimentele militare din vara anului 1917. Această enormă disproporţie ar fi putut fi cauzată de dificultăţile cu care se confrunta serviciul în primele luni de la înfiinţare, de lipsa de experienţă şi de echipamente a fotografilor, precum şi de condiţiile specifice ale acestei faze a războiului, caracterizat prin mişcare. „Catalogul clişeelor fotografice, 1926”, editat de Muzeul Militar Naţional, broşură rămasă până de curând necunoscută, care cuprinde lista negativelor aflate în fototeca muzeului, provenind, între altele, din „Colecţia Marelui Cartier General al Armatei” şi realizate de „Serviciul Fotografic al Armatei”, confirmă doar parţial aceste cifre. În catalogul amintit, clişeele sunt grupate pe subiecte: „Campania din 1916 Armata I-a Transilvania” cu 71 de clişee, „Armata a II-a”, cu 92 clişee şi „Armata de Nord” cu 52 clişee. Deci, în total, 215 clişee, foarte aproape de numărul specificat în raportul locotenentului Sava Georgescu. Referitor la campania anului 1916, catalogul mai menţionează fotografii provenind de la Serviciul Fotografic al Armatei şi prelucrate (copiate?) de Serviciul Fotografic al Muzeului Militar Naţional, referitoare la luptele din Dobrogea, 45 clişee şi la „Contra-ofensiva germană”, 59 de clişee, în total 104 bucăţi. Referitor la luptele din anul 1917, în catalog sunt specificate clişeele reprezentând „Luptele de la Oituz şi Caşin”, 182 clişee, „Frontul Focşani, Nămoloasa, Galaţi”; 98 bucăţi, „Iernatul Armatei II-a, viaţa în tranşee, 1917”, 415 bucăţi. În total, 513 clişee, deci cam 10% din numărul invocat de locotenentul Georgescu în raportul său. Este posibil ca în rândul celor 5.000 de clişee amintite în raport să fi fost incluse şi imaginile aeriene realizate deasupra liniei frontului, în timpul misiunilor de recunoaştere aeriană, clişee cu caracter tehnic care nu prezintă un interes special pentru cercetători şi istorici, aflate în colecţia Muzeului Militar Naţional dar încă neinventariate. Acest fapt este de altfel sugerat şi printr-un alt document depistat în arhivă de dl Adrian-Silvan Ionescu, un inventar al materialului pus la dispoziţie de Serviciul Fotografic care stabilea existenţa a două categorii: albume cu fotografii catalogate şi peliculă pozitivă cu scene de război, ce puteau fi utile Biroului Istoric, urmând a fi valorificate de către istorici şi specialişti şi clişee, peliculă negativă şi aparatură (filme) pozitiv, care urmau a rămâne în administrarea Batalionului de Specialităţi. Majoritatea fotografiilor realizate de Serviciul Fotografic al Armatei se găsesc în colecţia Muzeului Militar Naţional, acolo unde se află şi clişeele pe plăci de sticlă, exemplare pozitive ale acestora putând fi întâlnite în fototecile multor muzee şi arhive importante din ţară.

Activitatea desfăşurată de personalul Serviciului Fotografic al armatei în timpul războiului este prezentată în detaliu, fiind evidenţiate cele mai semnificative momente surprinse de operatorii şi fotografii serviciului, cu prilejul unor ceremonii militare în apropierea frontului, desfăşurate în prezenţa familiei regale a României, precum şi activitatea umanitară desfăşurată de regina Maria în privinţa îngrijirii răniţilor. Sunt analizate imagini de pe front sau din spatele frontului, care surprind ostaşii în momente de repaus şi relaxare sau în activităţi cotidiene de preparare a hranei, de curăţare a echipamentului şi armamentului, fiind evitate cu grijă, din raţiuni de cenzură şi propagandă, imaginile prea şocante, cu soldaţi ucişi sau mutilaţi, care ar fi putut afecta moralul trupelor şi al populaţiei. Fotografiile sunt studiate şi din punct de vedere artistic, fiind realizate adevărate analize plastice în care autorul examinează cadrele compoziţionale, emoţia pe care aceste imagini o degajă, precum şi tehnica fotografică utilizată pentru realizarea lor. Este menţionată şi fotografia aeriană, ca modalitate de utilizare a tehnicii fotografice în scopuri strict militare.

Fotografiile având drept subiect războiul au fost utilizate din plin ca mijloace de propagandă în presa ilustrată românească, cum erau „Săptămâna războiului” şi „Războiul Popoarelor”, care reproduceau în special imagini preluate din alte publicaţii străine, mai accesibile şi uşor de procurat. Apariţia acestor reviste a încetat odată cu intrarea României în război, în august 1916, atât din cauza dificultăţilor apărute în procurarea materialelor iconografice din străinătate, cât şi ca urmare a evoluţiei nefavorabile a situaţiei militare de pe frontul românesc.

Un al doilea capitol, intitulat Fotografia în timpul ocupaţiei – cuceritori şi prizonieri tratează un subiect mai puţin abordat în istoriografia românească a Marelui Război, imagistica din vremea ocupaţiei sudului ţării de către Puterile Centrale, aspect adesea evitat în lucrările oficiale româneşti dedicate primei conflagraţii mondiale. Acestea, în general, tratau doar aspectele combatante ale războiului, cu referire specială la victoriile româneşti din vara anului 1917.  Autorul abordează fără prejudecăţi această temă, evidenţiind activitatea editorială desfăşurată în teritoriul ocupat, sub controlul autorităţilor militare de ocupaţie, care foloseau orice prilej pentru a sublinia forţa şi superioritatea armatelor Puterilor Centrale pe diferite fronturi, prezentau în culori optimiste acţiunile de organizare, disciplinare şi, adesea, de intimidare, a locuitorilor din zonele aflate sub autoritatea lor. Principalul mijloc de propagandă l-a constituit revista „Săptămâna Ilustrată”, tipărită în condiţii grafice foarte bune, cu multe imagini de calitate preluate din reviste străine dar şi cu subiecte româneşti. Un alt important izvor de imagini din vremea ocupaţiei îşi are originea în lumea prizonierilor de război, aflaţi în numeroasele lagăre răspândite pe teritoriul Germaniei, Austro-Ungariei şi al Bulgariei. Fotografiile provin în exclusivitate din lagărele rezervate ofiţerilor, dat fiind că doar aceştia aveau posibilitatea de a utiliza sau dispuneau de aparatură fotografică. În general, ofiţerii beneficiau de condiţii de internare mai decente, ceea ce permitea trimiterea acestor imagini familiilor, sub formă de cărţi poştale ilustrate, prin intermediul Crucii Roşii internaţionale. Între ofiţerii prizonieri reprezentaţi în fotografii, în diferite atitudini, autorul îl semnalează în mai multe rânduri pe bunicul său, căpitanul de artilerie Constantin Ionescu, căzut prizonier în cursul luptelor din anul 1916 şi încarcerat în lagărul Stralsund, de pe insula Dänholm, din Marea Baltică.

Capitolul intitulat Fotografi amatori pe front se referă cu precădere la fotografiile realizate cu aparatele personale, în special de către ofiţeri, încălcându-se într-un fel prevederile regulamentului de funcţionare al Serviciului Fotografic al Armatei, care interzicea cu desăvârşire luarea de imagini fotografice sau cinematografice pe front, fără acordul Marelui Cartier General al armatei. Existenţa aparatelor de fotografiat era însă tolerată în măsura în care utilizarea acestora nu periclita secretul operaţiunilor militare. Imaginile surprinse de fotografii amatori sunt în general legate de viaţa cotidiană a militarilor, în cadru intim, în diferite ipostaze camaradereşti sau prezintă aspecte ale locurilor prin care îi purtase războiul. Autorul exemplifică această situaţie cu albumul fotografic realizat de sublocotenentul în rezervă Grigore Drăgoescu, din Regimentul 21 artilerie, însă majoritatea imaginilor neoficiale din vremea războiului au fost realizate de fotografi rămaşi anonimi, ele aflându-se azi în colecţii publice sau private. În general ele se caracterizează prin subiecte mai puţin oficiale, un plus de sensibilitate şi oferă informaţii inedite asupra evenimentelor desfăşurate în timpul campaniei. Fotografiile neoficiale referitoare la Marele Război sunt mult mai numeroase în tabăra inamică, proporţional cu efectivele mult mai mari ale acestor armate şi corespunzător gradului de bunăstare mai ridicat, ceea ce permitea ca nu doar ofiţerii să posede aparate de fotografiat personale ci şi subofiţerii sau simplii soldaţi. Ca urmare, imaginile referitoare la război şi implicit la frontul şi spaţiul românesc, provenite din sursele străine, sunt destul de numeroase.

Imaginile realizate după încheierea oficială a Primului Război Mondial, înfăţişând revenirea triumfală în capitala ţării a familiei regale şi a armatei române, la 1 Decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba Iulia, evenimentele desfăşurate în cursul anului 1919, în Transilvania şi campania din Ungaria sunt abordate în capitolul Parada Victoriei. Autorul analizează bogata iconografie referitoare la aceste teme care se păstrează în depozitele multor muzee şi biblioteci, evidenţiind preocupările autorităţilor militare de a recupera şi tezauriza imaginile referitoare la momentele măreţe şi semnificative ale desăvârşirii statului naţional unitar. Imaginile realizate atât de Serviciul Fotografic al Armatei, cât şi cele provenind din surse private au fost masiv utilizate în deceniile următoare pentru a ilustra lucrări de istorie sau publicaţii periodice, fiind scoase în evidenţă, în spiritul vremii, mai ales aspectele eroice şi sacrificiul armatei şi al naţiunii şi mai puţin cele legate de înfrângerile şi pierderile uriaşe produse în prima parte a războiului.

Cea mai mare parte a lucrării conţine o bogată iconografie, în mare parte inedită, constând din fotografii depistate de autor în colecţiile publice şi private. Această parte a lucrării este alcătuită din 18 capitole, fiind tratate aspectele cele mai semnificative ale războiului: Frontul, Posturile de comandă, Artileria, Transmisiunile, Aviaţia, Marina, Misiunea militară franceză, Ambulanţa, Serviciul religios, Masa ostăşească, repausul, Familia regală pe front, Prizonieri germani şi capturi de război, Ocupaţia, Fotografi amatori pe front, Parada Victoriei, 1919, Serviciul fotografic.

Imaginile prezentate în album sunt însoţite de comentarii pertinente şi complete, care oferă informaţii despre locul şi data realizării fotografiei, evenimentele şi personajele importante reprezentate, identificate cu numele complet, gradul sau funcţia militară avută la acea dată, fiind precizate, acolo unde se cunosc, şi denumirile unităţilor militare respective. Astfel, imaginile prezentate în album constituie adevărate surse de informaţii inedite atât pentru cititorul obişnuit, fără cunoştinţe în domeniul istoriei militare, cât şi pentru cercetătorul avizat, interesat de detalii privind locul şi data la care au avut loc anumite evenimente. Acest mod de abordare a iconografiei istorice, cu o multitudine de informaţii şi detalii lămuritoare, este rar întîlnit în istoriografia românească, unde iconografia este considerată o simplă anexă ilustrativă a textului, ignorându-se valoarea sa documentară extraordinară.

La finalul albumului, în spiritul riguros binecunoscut cu care autorul, profesor dr. Adrian-Silvan Ionescu, îşi abordează toate lucrările, există un capitol de anexe care conţine cele mai semnificative documente descoperite în arhivele militare, o bibliografie selectivă destul de consistentă precum şi un valoros indice de nume, ceea ce transformă albumul într-o serioasă lucrare ştiinţifică, extrem de utilă pentru toţi cercetătorii interesaţi de istoria vizuală a Războiului cel Mare.

Lucrarea beneficiază de o prezentare artistică de excepţie, realizată de graficianul Bogdan Iorga, care pune în valoare imaginile de război selectate de autor, permiţând observarea şi decelarea celor mai mici detalii. Calitatea foarte bună a tiparului, datorată eforturilor editurii Institutului Cultural Român, precum şi existenţa unor variante ale albumului în limbile engleză şi franceză, constituie atuuri suplimentare pentru a considera albumul Războiul cel mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916-1919, realizată de profesor dr. Adrian-Silvan Ionescu, ca o lucrare de referinţă în istoriografia românească dedicată Marelui Război.

 

*) Adrian-Silvan Ionescu, „Războiul cel mare. Fotografia pe frontul românesc, 1916-1919”, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2014 (303 p. + ilustraţii)

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO