La 27 iulie a aparut Legea cinematografiei. Actul prevede, printre altele, reorganizarea Centrului National al Cinematografiei (CNC), acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru diverse activitati in domeniu si asigurarea de credite rambursabile pentru filmele romanesti. In septembrie va avea loc prima sesiune de concurs de proiecte din acest an. In prezent sunt in lucru 21 de productii, dintre care unele au un buget impresionant. Despre toate acestea vorbim cu presedintele CNC, Decebal Mitulescu.
- Asadar, ce aduce nou Legea cinematografiei?
- Legea, aprobata de Parlament si promulgata de presedintele tarii, a aparut in Monitorul Oficial ca Legea nr. 328 din 27 iulie 2006. In primul rand, ea asigura un cadru de activitate institutional, prevazand reorganizarea Centrului National al Cinematografiei ca autoritate a administratiei publice de specialitate.
In alta ordine de idei, s-a reorganizat Arhiva Nationala de Filme, comasata in 2003 cu CNC-ul si functionand din 2005 ca institutie publica de sinestatatoare. Legea prevede constituirea resurselor necesare pentru sprijinirea productiei de filme si a altor activitati in domeniul cinematografiei. Este vorba despre modalitatea de acordare a creditelor directe pentru productia de filme si pentru dezvoltarea proiectelor cinematografice. Tot o noutate este si faptul ca se stipuleaza acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru diverse activitati. Pentru prima oara in Romania, se acorda fonduri nerambursabile pentru activitati specifice, cum ar fi: distributia filmelor romanesti, organizarea de festivaluri, publicarea de carti, sprijin pentru calitatea artistica a filmelor, suport pentru functionarea cinematografelor de arta (salile care asigura film romanesc si european in proportie de 50% din program pot fi sustinute financiar cu ajutoare nerambursabile). Acest lucru este foarte important, deoarece s-a intervenit la un segment care in trecut nu era favorizat, iar noi estimam ca activitatea de distributie se va desfasura mult mai bine, in sensul ca vor exista mai multe copii de pelicule romanesti pe piata, mai multe afise, mai multa publicitate. In plus, legea prevede mecanisme pentru sprijinul activitatii cinematografice, care se refera, in esenta, la organizarea concursurilor de selectie a proiectelor cinematografice.
- Cand va avea loc primul concurs de proiecte din acest an?
- Il vom organiza dupa ce ministrul culturii va emite un ordin privitor la regulamentul de desfasurare; noi estimam ca primul concurs va incepe la 1 septembrie si se va organiza pe trei sectiuni distincte. Cea dintai va include selectia proiectelor filmelor de fictiune de lungmetraj si scurtmetraj, a doua se va referi la selectia proiectelor filmelor documentare si de animatie, iar a treia va viza proiectele de dezvoltare cinematografica. Vor functiona doua comisii de selectie: una pentru filmele de fictiune si alta pentru documentare si pelicule de animatie. Prima va fi formata din cinci membri, iar a doua, din trei. Concursul se va desfasura sub o forma secretizata, in sensul ca scenariile nu vor purta numele regizorului, scenaristului sau al producatorului. Dupa etapa de selectie a scenariilor, cele care vor primi de la nota 7 in sus vor fi promovate in etapa a doua, unde secretizarea va disparea. Adica, pe langa calitatea scenariului, se vor juriza calitatea regizorului si cea a producatorului. Proiectele care vor insuma cel mai mare punctaj vor fi declarate castigatoare si vor fi inaintate Consiliului de Administratie al CNC.
- Care va fi procedura de finantare?
- Finantarea maxima care se poate acorda este de 50% din devizul proiectului. Legea prevede ca, in cazul filmelor dificile si cu buget redus, ea sa poata fi majorata pana la 80% din deviz. Aceasta categorie de productii este reglementata prin prevederile legii si prin cele ale regulamentului. Ea va include filmele de debut, coproductiile internationale si cele care presupun intr-adevar conditii foarte dificile de lucru. Concursul se va incheia la sfarsitul lunii octombrie.
- Ce prevederi exista in legatura cu patrimoniul cinematografic?
- Legea realizeaza o distinctie foarte clara intre bunurile ce fac parte din domeniul public al statului si cele din domeniul privat. Tot ce apartine domeniului public va fi dat in administrarea CNC si a Arhivei Nationale de Filme. Ce face parte din domeniul privat va merge in administrarea regiilor Romaniafilm si Rofilm si a studiourilor Sahia si Animafilm.
- Cate productii romanesti se afla in derulare in prezent?
- 21, in diverse stadii de lucru. Speram, mai exact avem certitudinea ca in aceasta toamna vor aparea in premiera cel putin zece filme.
- Despre ce este vorba?
- In primul rand, ma refer la peliculele deja terminate: Ryna, realizata de o regizoare debutanta, Ruxandra Zenide, Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii de Catalin Mitulescu (care a fost prezentat la Cannes, dar n-a rulat inca in cinematografele noastre), A fost sau n-a fost?, in regia lui Corneliu Porumboiu (care s-a intors de la Cannes cu doua trofee), Si totul era nimic de Cristina Nichitus, Happy End de Radu Potcoava (debut) si Iubire de cartier de Ioan Carmazan. Toate acestea sunt deja predate la CNC si, din punctul nostru de vedere, pot sa iasa oricand pe piata. Intr-o faza foarte apropiata de final se afla Aventurile unei zile de Petre Nastase (debut), Ingerul necesar de Gheorghe Preda (debut), Un acoperis deasupra lumii de Adrian Popovici si Vanatoarea de Serban Marinescu.
- Avand in vedere faptul ca concursul n-a avut inca loc, este cineva vinovat ca regizorii nu si-au putut pune in practica proiectele?
- Nu, pentru ca la ora actuala sunt in lucru 21 de proiecte, deci destul de multe. Toti regizorii importanti lucreaza. De asemenea, asteptam sa incheie contracte cu CNC-ul inca sapte producatori. Este vorba deci de un total de 28 de proiecte. Sesiunea nu a fost organizata in primavara din motive obiective: s-a asteptat aparitia legii, ca sa se organizeze o sesiune in acord cu noul act legislativ. In toamna se va face un concurs mai amplu si se va oferi mai multor proiecte posibilitatea de a fi promovate. Vreau sa va spun un lucru important in privinta productiei. Daca pana in urma cu doi-trei ani CNC-ul finanta mai substantial proiectele (ponderea noastra de interventie financiara era de peste 60% din deviz), la ora actuala acest sprijin financiar s-a redus. Conform datelor pe care le detinem, el reprezinta, pe totalul devizelor productiilor romanesti, circa 35%. Asadar, filmele au inceput sa-si gaseasca surse de finantare proprii. Noi avem disponibilitatea de a acorda 50%, dar proiectul respectiv vine la noi sustinut deja in mare masura. Tot o remarca de ultima ora este si aceea ca devizele au crescut substantial. Un motiv este faptul ca s-au gasit producatori potenti financiar, iar altul ca devizele erau extrem de mici in anii trecuti. Cred ca faceam filmele cele mai ieftine din Europa. Avem acum productii cu bugete mari, care depasesc un milion de euro, ba unele se apropie chiar de doua milioane de euro.
- Dati-mi cateva exemple.
- Produsa de Studiourile MediaPro, coproductia internationala California Dreaming, in regia lui Cristian Nemescu, are un buget de doua milioane de euro. Restul e tacere, in regia lui Nae Caranfil, film realizat 100% in Romania, are un deviz de 83 de miliarde de lei vechi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
