Ziarul de Duminică

fiecare sac este frigul topit/ de Viorica Răduţă

sacii

aşezaţi unul lângă altul pe trotuar

fără piele

 

de fapt om lângă om

somn lângă somn

 

ca să nu se simtă mirosul de ars

care e şi locul lui de mormânt

 

cei care ies din Coléctiv

ies cu ochelarii înăuntru şi văd într-o clipă

smoala curgându-le din gât în măruntaie

încet

să nu se scurgă tot omul deodată

încet

să mai aştepte mormântul câteva zile bune

până se stinge aşteptarea

care ţine în braţe un trup

foarte crud

 

între timp

un culoar de pietre sau ce sunt chipurile părinţilor

pe hol în spital

sunt lumânări care se topesc în corpul celor călcaţi

de alţi morţi

din hrubă să iasă ei cu două decese deodată

doar haina să rămână intactă fiindcă ţine o stafie dinăuntru

singura care poate ieşi din noapte devreme târziu

ca să înfăşoare arsura de stă în picioare

întinsă pe feţele una cu groaza cu locul

 

tot locul fără piele

umplut de tinerii care mocnesc înăuntru afară

 

cum e jarul

omul care stă într-un ţipăt

tăiat de alt strigăt

tot fără de piele

 

rugul dintre braţe din umeri apoi din capul

în fine aprins

 

vâlvătaia lui nu este afară decât lumânare tăcută

una care s-a scurs ca şi dansul băiatului

lipit de dansul prietenei lui 

dacă noaptea i-a înconjurat cu alţi tineri

 

luminat de o piele mocnită

niciunul nu ştie marginea când dă de miros

sau e doar o margine ghemuită

Andra Elena Toader, Mavi Serian, Tullia Ciotola, Florin Popescu, Daniel Ciobanu, Ionuţ Cosmin Popescu, Ionuţ Maior , Adrian Popa...

 
 

arşii sunt acum murmure

murmure sunt

cu oasele rămase în frig fără trup

doar haina îmbracă singură moartea

 

când nici moartea nu vrea să fie înăuntru în club

moartea e şi ea om

un sac care ţine în el microfonul

îndoind faţa solistului

 

apoi cuvintele rămase în metalul topit

se scurg ca şi carnea unele în altele

lent

mai lent cu cât se îngroaşă

spre singura ieşire

un stat de om peste alt stat de om peste altul

 

când o gură albastră de aer vine pe gang

dar e şarpe încins

îşi scoate pielea o aruncă pe ei

îi mai îmbracă o dată cu frigul

de aceea sunt două morţi cât două priviri într-un om

iar gura muşcă din carne şi merge aşa înăuntru

 

carnea e bluza cămaşa sau gândul subţire

piele nu e

cum se dezbracă bucată cu bucată

şi nu se potriveşte pe mâinile smurd

doar mirosul stă în ea atârnat

doar mirosul mai merge în trupul fierbând

 

cu lumânarea aprinsă între cârpe de carne

şi gândul e fum

 

gândul nu mai ştii al cui este

cum stă în saci cu arsura mergând

din ciclul „arsura umblă după trup”

 

Fotografia autoarei de Ciprian Baston

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.