E bine sa ai facultate: parintii sunt multumiti, vecinii n-au cebarfi, esti o partida buna in casatorie si, apoi, vei gasi un jobmai bine platit!
Cam astea sunt principiile dupa care se ghideaza romanul inviata. Meserii care altadata impuneau respect pentru ca erau grelesi rare, sunt astazi derizorii, fiindca industria universitarafabrica diplome pe banda rulanta, iar licentiatii se transofrma insomeri debusolati si fara viitor.
De un an si jumatate, de cand si-a luat bacalaureatul, MariaBorcan lucreaza opt ore pe zi, un week-end din doua. Castiga putinpeste salariul minim pe economie - destul cat sa-si plateasca taxala facultatea privata. E in ultimul an si viseaza la ziua cand isiva lua diploma. Dar pana atunci mai are un an de petrecut la casade marcat. Probabil o sa ajunga functionar public, mai incolo poateavanseaza, in primarie, la agentia financiara, in ministere, dacaare noroc.
In administratia publica posturile sunt blocate. Acum doi ani,cand s-a inscris Maria la facultate, in primarii, prefecturi siministere se castiga bine si se lucra lejer. Mii de tineri romanis-au napustit sa studieze "administratie", iar acum primiiabsolventi isi cauta de lucru, inca din 2008. Printre ei - MihaelaIvan: dupa cinci ani de studii universitare, isi incepe cariera casomer. Timp de sase luni, Mihaela va primi de la stat 255 de lei,ajutor de somaj - si poate sa faca un curs de recalificare. Dacamai vrea o diploma. Insa ii taie elanul Mariana. Fata are saptediplome: de competente lingvistice, competente digitale, calificareprofesionala nivel 1, an de completare, diploma de lucrator intricotaje si confectii. Plus diploma de bacalaureat. Jobul pe caresi l-a gasit era departe de casa, iar salariul abia i-ar fiacoperit banii de naveta. Asa ca diplomele ei sunt acum foartefolositoare tot la somaj.
Alt proaspat absolvent, Genut Ionel Tufan, are insa o singuradiploma - dar aceasta il incurca atat de tare, incat isi blestemaziua in care a primit-o. Pe diploma scrie ca e strugar, dar nu stienimic, la scoala facea doar prezenta, i se puneau note pe nimic.Ce-si doreste el in viata? Sa fie saormar, atat stie sa faca, a maipracticat. Culmea ironiei: job de strungar exista! Fara sanse incariera de saormar, fara tragere de inima, Genut accepta uninterviu la firma care vrea strungar, va face tot posibilul sa-lpice. De prezentat, trebuie sa se prezinte, altfel, pierde cei 255de lei ajutor de somaj.
Nici nu pleaca bine Genut, ca doi proaspeti licentiati in dreptisi depun dosarele. Se jeneaza de camera de filmat. Nu-i nici orusine. Majoritatea somerilor sunt tineri, absolventi de liceu sifacultate.
In 2009, peste 21 de mii de oameni si-au luat diploma de licentasi au incercat sa se faca juristi. Economisti - au scos facultatilevreo 67 de mii. Peste 22 de mii de pedagogi licentiati si vreo 12mii de filologi si jurnalisti isi cauta de lucru de anul trecut, lacare se adauga cei 14 mii de specialisti in stiinte politice siadministratie publica. Sunt facultati ieftine, care nu au nevoie deinvestitii masive.
Romania nu e o putere industriala, deci n-are prea mare nevoiede creiere in inginerie, nici cercetare, agricultura-i la pamant,ziarele dau faliment, statul nu mai angajeaza, economistii, mediciisi juristii - nu prea mai are cine sa-i plateasca. "Problema estecu cei care au vrut pur si simplu sa aiba o diploma - spune porf.univ. dr Lazar Vlasceanu, de la Agentia Romana de Asigurare aCalitatii Invatamantului Superior. Au platit pentru ea si acum oadmira. Pentru ca n-ai ce face cu ea, nu exista competente efectivepe care sa le probeze." Domnul profesor Vlasceanu studiazacalitatea invatamantului superior romanesc. "Trebuie sa iesim dincomplicitatea dintre univesitati si studenti. Daca nu spargem acestcerc vicios al complicitatilor, vom plati cu totii."
E simplu: la facultate se inscriu foarte multi, dar putini o sitermina. De exemplu, in 2006, existau 112.244 de absolvenţi, din716.464 de studenti înregistraţi; in 2009 au fost doar 214 mii deabsolventi la 900.000 studenti inscrisi. Majoritatea la stat.Camine, profesori, sedii, sali de clasa, laboratoare sunt ganditesi finantate - atat cat isi permite statul - pentru toti studentii,nu doar pentru cei care vor abslovi. Si uite-asa, formarea unuisingur specialist costa cat pentru cinci. Iar universitatile destat inghit mai toti banii educatiei. Asta inseamna salarii multe,cele mai mari din invatamant. Iar taxele studentilor si banii de labuget nu ajung niciodata. Totusi statul continua sa investeasca inzeci si zeci de universitati mici, fara traditie.
Mai e o problema - numarul mare de institutii de invatamansuperior ale statului: n-avem bani pentru scoli, multe scoli nuindeplinesc conditiile de igiena, nu au toaleta, nu putem da banica profesorii sa se duca la tara, dar statul a dat bani si aconstruit campusuri universitare pe o raza de 80 de km in jurulBucurestiului - la Targoviste, Ploiesti si Pitesti. Launiversitatea Valahia din Targoviste campusul are un hotel de patrustele, cu camerele dotate cu frigider, tv, lcd, baie proprie,conditii de lux. La asa confort, Universitatea Valahia atrage anualvaluri de studenti, si este in top-ul primelor 10. Constructiilecontinua in ciuda crizei financiare a tarii. Au costat pana acum450 de miliarde de lei vechi.
Si-n Moldova, la Iasi si la Suceava, se intampla la fel, foartemulte orase, de la Beius la Caracal la Zalau, au centreuniversitare.
Pare ca in invatamant s-a dezvoltat aceeasi retea de clientipolitici ai statului, care au ca sursa sigura de venit invatamantulsuperior: fiindca s-a chletuit pe cladiri, amfiteatre, computere,banci, zugraveli, reparatii si cine mai stie ce.
Azi nu mai conteaza unde, cum, important e sa-ti iei diploma defacultate. Avem in tara peste 100 de universitati, care, spuneprofesorul Lazar Vlasceanu, toaca o groaza de bani publici si debani privati. S-a creat un clientelism pe care-l stim cu totii,inclusiv in lumea universitara si acum ii platim dividendele. Astaduce la o inflatie de diplome si la o deflatie de competente. Iarcei competenti se pierd. Specialistii scoliti pe banii nostripleaca sa serveasca tarile bogate, iar noi ramanem fara medici, deexemplu. Dar putem fi mandri ca le-am platit studiile.
Paradoxal, desi lumea universitara sufera din lipsa banilor,risipa e in mai toate domeniile. Un exemplu: intretinem o Academienavala, o facultate militara, dar si una civila, deci douauniversitati la Constanta, cu acelasi profil, care nu impart navelepe care fac practica. Iar nave sub pavilion romanesc sunt din ce ince mai putine. In realitate, statul cheltuieste o groaza de banipentru specialisti de la care nu va incasa niciodata nici unimpozit. Nimic de zis, baietii pregatiti la Constanta sunt foartebuni, si cautati in lume, dar pentru Romania sunt baniaruncati.
Intre timp, cei care se trezesc cu diploma de licenta in bratesi o privesc ca pe-un loz necastigator, ce sa faca, rasufla usuraticand gasesc refugiu in aprofundarea studiilor: 13% dintreabsolventi ne scutesc de cheltuiala si cauta burse in strainatate,insa 75% dintre ei aleg masterul acasa, inca o cheltuiala pentrustatul roman.
Valul de someri cu diploma vine din urma: acum Romania are peste500.000 de studenti la stat si alte 450.000 la privat. Iar in fataangajatorilor diploma de licentiat nu mai face nici cat o ceapadegerata: altele sunt importante!
Avand in vedere inflatia de diplome, obtinute relativ usor silipsa de experienta a absolventilor, ii intelegem si peangajatori.
Ne intoarcem la supermarket, unde Maria se pregateste sa plecela restanta. Examen greu, la drept administrativ. Colega ei face siea o facultate privata, de management, sefa lor studiazapsihologia, iar o fata de pe cealalta tura a terminat dejamanagementul - si inca isi cauta un job de manager. Si cum si-aluat gandul de la vreun post in administratie publica, Maria isiintinde antenele printre clientii de la casa.
Mii de tineri nu-si vor folosi niciodata diplomele pentru careau platit.
Scurtarea studiilor cu un an, in sistem Bologna, trebuia sarestructureze programa, sa scoata mai repede specialisti pe piata.Dar a insemnat doar inghesuirea materiei - altfel, multi profesorisi-ar fi pierdut catedrele.
Putini universitari recunosc ca Romania a dat gres cu reformaeducatiei, majoritatea se mandresc ca studentii destepti nereprezinta cu succes in strainatate si uita ca la noi in tara batevantul.
Deja traim intr-o tara in care majoritatea fie ia pensie, fiestudiaza, putini mai sunt cei care lucreaza si sunt sufocati,fiindca nu-i mai pot intretine pe ceilalti.
Cu sau fara facultate, ingropati in diplome de tot felul,tinerii sunt condamnati la somaj. Locurile de munca libere s-auinjumatatit fata de anul trecut, iar criza - spun pesimistii -, vadura pana dupa 2013, fiindca angajatorii nu vor cauta oameniimediat ce se vor redresa.
Putini mai fac facultatea din pasiunea pentru o meserie la careviseaza. Mai toti romanii se inghesuie la universitate ca sa-simultumeasca parintii, stim cat de cruzi pot fi vecinii cu o mama alcarei fiu nu da la facultate, unde mai pui ca o fata cu diploma esi o partida buna in casatorie.
Sunt romani care s-au descurcat excelent si fara facultati:bucatari sau hair-stilisti celebri, constructori si vanzatori carefac mii de euro intr-o luna - fiindca au stiut sa-si valorificetalentul si sa invete o meserie cautata si bine platita.
Nu intelegeti gresit, nu avem destui studenti, suntem in coadaclasamentului european, cu Bulgaria si Albania. Problema ecalitatea studiilor. Si nici aici nu putem generaliza: studentii dela stat striga in gura mare - privatii au stricat piata, darexpertii spun ca si universitati de stat cu renume au facultati decalitate indoielnica. Si in plus, in vest, cele mai valoroaseuniversitati sunt private. Nici un stat n-ar putea finanta unOxford sau un Harvard. De la Universitatea Jiaotong, din Shanghai,care face topul primelor 500 de universitati din lume - Romanianici nu se vede. Fiindca criteriile chinezesti pentru o facultatebuna sunt recunoscute in toata lumea - doar la noi nu: e vorba denumarul lucrarilor stiintifice valoroase si de numarul laureatilorNobel, pe care universitatea i-a scolit. La noi, nu se investestein cercetare, ci se prefera facultatile ieftine, care n-au nevoiedecat de profesori care dicteaza cursuri. Iar creierele caretrebuie sa scoata tara din mocirla sunt tot mai amortite, fiindcadin liceu, stacheta nu mai e sus, ci aproape de pamant.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
