Ziarul de Duminică

Expoziţii până în 15 ianuarie/ de Ziarul de duminică

Expoziţii până în 15 ianuarie/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

11.12.2014, 23:49 36

Muchiile infinite ale lui Paul Neagu

În perioada 29 noiembrie 2014 - 15 ianuarie 2015, Muzeul de Artă Cluj-Napoca găzduieşte expoziţia de artă contemporană „Muchii infinite. Colecţia Mircea Pinte” (foto 1). Aceasta face parte din proiectul „Paul Neagu. (R)evoluţia formei"”, care readuce în sfera dezbaterii critice creaţia lui Paul Neagu, la zece ani de la dispariţia artistului în anul 2004. Proiectul include o succesiune de evenimente desfăşurate la Timişoara şi Cluj-Napoca, în perioada noiembrie 2014 - ianuarie 2015.

Cuprizând peste 50 de lucrări din intervalul 1968 - 2003, expoziţia „Muchii infinite. Colecţia Mircea Pinte” reflectă diversitatea preocupărilor lui Paul Neagu pentru sculptură, grafică, pictură şi obiect, surprinzând, totodată, caracterul profund experimental al unei opere ce aparţine, indubitabil, neo-avangardei europene a anilor 1960 -1970. În cadrul vernisajului a fost lansat şi catalogul expoziţiei, publicat cu acest prilej de Fundaţia Interart TRIADE din Timişoara şi Paul Neagu Estate România.

Proiectul amplu cuprinde trei expoziţii la Timişoara şi Cluj-Napoca, deschise publicului până în 25 ianuarie 2015: expoziţia Paul Neagu. Obiecte regenerative, la Galeria Jecza din Timişoara (curator Horea Avram, cu lucrări din colecţiile Ovidiu Şandor, dr. Sorin Costina, familia Neagu); expoziţia Muchii infinite. Colecţia Mircea Pinte, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (curator Simona Nastac); expoziţia Paul Neagu. Opera ca o hermeneutică vizuală, la Muzeul de Artă Timişoara (curator Ileana Pintilie, cu lucrări din colecţiile dr. Sorin Costina, Muzeul de Artă Timişoara, familia Neagu). Expoziţiile sunt însoţite de cataloage cuprinzând lucrările expuse.

Paul Neagu s-a redefinit continuu, abordând mai toate mediile artistice, de la sculptură, desen, pictură şi grafică, la performance, body art, instalaţie şi poezie. A avut, totodată, o carieră didactică fecundă la universităţi britanice de prestigiu, influenţând astfel o întreagă generaţie de artişti internaţionali afirmaţi în anii 1980, printre care Tony Cragg, Richard Deacon, Antony Gormley şi Anish Kapoor.

Expoziţia reprezintă rezultatul parteneriatului dintre Fundaţia Interart TRIADE, Paul Neagu Estate România şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, fiind curatoriată de Simona Nastac.

Rememorare Tattarescu

Expoziţia „Vindecări miraculoase” (foto 2), dedicată pictorului Gheorghe Tattarescu, întemeietor în 1864 al învăţământului superior artistic din Ţara Românească, poate fi admirată în perioada 19 noiembrie - 15 ianuarie la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu). Sub titlul Rememorări – restaurări asociat subiectului, expoziţia indică conţinutul „dublu” al acestor manifestări: organizatorii îşi propun evocarea unor cunoscuţi artişti români, cu prilejul împlinirii unei date rotunde din existenţa acestora (aniversare sau comemorare), prin intermediul câtorva lucrări semnificative din opera lor, recent supuse procesului de restaurare.

Ctitor de şcoală, însemnat pictor de istorie şi unul dintre cei mai prolifici pictori religioşi din secolul al XIX-lea, Gheorghe Tattarescu a fost o figură proeminentă a mişcării artistice moderne. Născut în octombrie 1820 la Focşani, Gheorghe Tattarescu a început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici, însă ulterior va continua studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău. În perioada anilor 1845-1851, cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, Tattarescu a obţinut o bursă de studii la Academia di San Luca din Roma.

Participant la Revoluţia de la 1848, Gheorghe Tattarescu a pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescu care se aflau în exil, iar în anul 1851 pictează potretul lui Nicolae Bălcescu în trei replici aproape identice.

Merită menţionat faptul că o mare parte din activitatea artistică a lui Tattarescu a fost dedicată artei religioase, acesta creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. Astfel, în perioada anilor 1853-1892, împreună cu elevii săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (Biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi), precum şi Biserica Greacă din Brăila sau Biserica mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău.

Gheorghe Tattarescu s-a stins din viaţă la 24 octombrie 1894 la Bucureşti. În anul 1951, casa pe care pictorul a cumpărat-o în 1855 – şi în care a locuit timp de aproape 40 de ani – a fost transformată în muzeu, adăpostind o mare parte din lucrările sale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO