Mario Vargas Llosa
Conversaţie la Catedrala
Editura Humanitas
Traducere din spaniolă de Mihai Cantuniari. Un uriaş roman celebru care reapare în seria de autor Mario Vargas Llosa. Sub un motto din Balzac („Trebuie să fi scotocit în întreaga viaţă socială pentru a fi un adevărat romancier, pentru că romanul este istoria privată a naţiunilor”) Llosa a publicat acest roman în 1969. „Catedrala invocată de Llosa nu este locul sacru al reculegerii, în care sufletul îşi găseşte liniştea, refugiul solitar, împăcarea. Ironic şi paradoxal, acest nume îl poartă o crâşmă mizeră de la periferia Limei anilor '60, cu mese şchioape, cu fum de ţigară şi mirosuri grele, cu gesturi şi vorbe obscene. Iată fundalul pe care se desfăşoară conversaţia celor doi protagonişti, proveniţi din categorii sociale diferite, dar pe care îi revoltă absurdul aceleiaşi lumi în descompunere.
După cum au subliniat criticii, prin această carte Llosa a izbutit să creeze romanul total. Creaţia lui are o arhitectură amplă şi măreţia unei catedrale.”
Erik Axl Sund
Persona
Slăbiciunea Victoriei Bergman
Partea I
Editura RAO
Traducere din limba suedeză de Daniela Ionescu. Erik Axl Sund este pseudonimul asumat de doi scriitori suedezi Jerker Eriksson (n. 1974) şi Håkan Axlander Sundquist (n. 1965). Håkan este inginer, muzician şi artist. Jerker este producătorul trupei de rock punk a lui Håkan, iloveyoubaby! Au scris trei romane până acum. Cel de faţă este primul dintr-o trilogie dedicată Victoriei Bergman. Sofia Zetterlund este o psihoterapeută preocupată de studiul persoanelor traumatizate. De fapt, aceasta este o faţetă a personalităţii sale. Ea suferă de dublă personalitate şi îşi caută zadarnic identitatea în fiecare crimă înfăptuită. Jeanette este poliţista care, căutând autorul crimelor, ajunge la psihiatră fără însă a o bănui. Un roman despre pierderea identităţii şi trădare.
Mihaela Claudia Condrat
Distopia
Câteva exerciţii de înnebunit frumos
Editura Limes
„Distopia este lumea tăcerii, este lumea visului alb în care se adăpostesc tot felul de vieţuitoare-gânduri. Este şi lumea regretului, a unor clipe stinse ce nu şi-au atins maturitatea. Distopia este regretul zilei de mâine care deja în închipuirea mea se prefigurează aşa de frumoasă, dar care mă întristează pentru că trece aşa de repede (...) Numai privind distopic am văzut întregul din lume şi din mine. Doar că, pentru curajul acesta, a trebuit să mă purific, pas cu pas, să mă retrag din cuvinte. Nu m-am putut apropia de această lume distopică decât depărtându-mă de mine însămi, lăsând să rupă din mine tăcerea, suferinţa şi durerea.” – spune autoarea. O carte surprinzătoare de versuri.
Vladimir Nabokov
Foc palid
Editura Polirom
Traducere din limba engleză şi note de Veronica D. Niculescu. Ediţie îngirjită de Anca Băicoianu. Este volumul al 20-lea din Opere de Nabokov, apărute la Polirom. Nabokov imaginează un scriitor, pe nume John Francis Shade, care a scris un poem („Foc palid”) în pentametri iambici cu rime împerecheate, împărţit în patru cânturi, poem găsit după moartea sa şi adnotat de un vecin editor. Poemul şi notele sale, împreună cu prefaţa şi indexul explicativ ale editorului, formează întreaga substanţă a romanului. Poemul lui Shade este o reflecţie asupra vieţii sale, asupra sinuciderii fiicei sale şi a concepţiei sale creştine privind natura ordinii divine.
Lumi stranii
Antologie de ficţiuni speculative
Editor: Ştefan Ghidoveanu
Editura Vremea
Aşasea antologie alcăturită de Ştefan Ghidoveanu, în care se găsesc 19 proze de autori din anii ’90, fără a lipsi însă şi cei care au debutat şi s-au afirmat după 2000. Toate au un singur numitor comun: ideea de lumi stranii. O analiză profesionistă a acestui mod de exprimare literară în literatura română semnează în postfaţă criticul Cătălin Badea-Gheracostea. Semnează George Lazăr, Costi Gurgu, Narcisa Stoica, Ciprian Mitoceanu, Cristina Ghidoveanu, Adrian Buzdugan, Antuza Genescu, Aron Biro, Viorel Pîrligras, Dan Ursuleanu, Ana-Veronica Mircea, Ştefana Czeller, Ana Maria Negrilă, Liviu Radu, Don Simon, Eugen Cadaru, Petrică Sârbu & Ştefan Ghidoveanu, Sebastian A. Corn, Florin Pîtea. Antologatorul spune că a fost interesat să găsească povestiri sau schiţe deja publicate (sub diverse forme şi pe diverse suporturi), să aleagă texte cât mai variate din punct de vedere tematic, vrând să ofere o imagine cât mai cuprinzătoare a fenomenului în sine, a stilurilor şi ideilor pe care le cultivă în prezent autorii români.
John Green
De 19 ori Katherine
Editura Trei
Colecţia Young. Traducere din engleză de Shauki Al-Gareeb. După Căutând-o pe Alaska, romanul (prezentat şi de Ziarul de duminică) cu care a câştigat Michael L. Printz Award, John Green vine cu o nouă poveste subtilă şi inteligent scrisă. Colin, un „fost copil-minune” pasionat de anagrame, pleacă împreună cu prietenul său Hassan într-o călătorie departe de casă pentru a-şi uita toate dezamăgirile în dragoste. Cu 10.000 de dolari în buzunar şi un mistreţ pe urmele sale, Colin vrea să demonstreze Teorema Fundamentală a Previzibilităţii Katherinelor care, speră el, va prezice viitorul tuturor relaţiilor. „Katherine I a fost fiica meditatorului meu, Krazy Keith şi, într-o seară la mine acasă, mi-a cerut să fiu prietenul ei, şi eu am acceptat, iar apoi, după două minute şi treizeci de secunde, mi-a dat papucii, ceea ce la început a părut amuzant, dar acum, privind în urmă, e posibil ca acele două minute şi treizeci de secunde să fi fost cea mai importantă perioadă din viaţa mea.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
