Fara indoiala, este pe drumul corect. Acum, a mai dat drumul laceva bun de pus in ochi. Pinacoteca Municipiului Bucuresti seadaposteste din nou la Galeria Artmark (pana cand sloganul demilosardie "Dati un leu pentru Muzeu" va deveni functional siCapitala isi va permite luxul civilizat de a o gazdui intr-un locdefinitiv!). Aceasta a doua expozitie, in decurs de numai catevaluni, revine de asta data cu lucrari de pictura si sculptura, care,macar in clamatie, sunt circumscrise unui curent posibiltraditionalist*. Un traditionalism ce dispune de toate harurile,mai putin de acuratetea terminologica.. .Deoarece, in acest caz, lanivelul teoretic cel putin, ne incurcam con brio intr-un hatis decontroverse.
Traditionalism in general duce pe oricine cu gandul atat lasamanatorismul literar, plasat istoric in primii ani ai secolululuiXX de catre Vlahuta, Cosbuc si Iorga, dar si la miscarea derecuperare a specificului national, ce-i framanta atat de tare penavalnicii intelectuali de dreapta ai generatiei '27. Ca atare,avem piese din 1922, din '26, din '32, din '36, care mai cocheteazaintrucatva cu sensul generic admis al traditionalismului: un stefanPopescu, un Ionescu-Sin, un Theodorescu-Sion (o nota aparte facandsenzatia de dramoleta usor romantata a unora din lucrarile sale!),un C. Ressu, un Petrascu (al carui autoportret din 1926 reprezinta,in opinia noastra, una din surprizele expozitiei!). Dar si subiecteconexe acestuia, adica traditionalismului, tratate in tablouripurtand date care insa n-au nicio legatura cu randuielile vechi(1940, 1946, 1948, chiar si 1963!). In acelasi timp insa, fiindcatot am starnit zazania, nu putem sa nu remarcam, amintindu-ne depanza "O inmormantare" a lui C.Ressu, una din venerabilele lucrariale expozitiei, care era, la nasterea ei, in 1912, aproape sincrona(doar cativa ani ii desparteau!) cu momentul cand Tristan Tzara sipartizanii sai, tolaniti pe catifeaua cabaretului "Voltaire" dinZürich, se ocupau cu luarea la refec a realului si dinamitareatocmai a traditiilor, ca aceasta confuzie devine mai mult decatsanatoasa. Chiar tonica...
Dar, n-are a face! Caci pana la urma, nu exista niciun obstacol (sicu atat mai putin unul de natura pretentios-taxonomica!) in staresa se puna de-a curmezisul receptarii solemne, pe alocuriemotionante, a unui sir de capodopere ale artei romanesti. Pe care,altminteri, generatii intregi nu le-au vazut pana acum decat inalbume (si si acelea, destul de zgarcite cu reproducerile!).
Numai simpla enumerare a autorilor - de la Tonitza, Luchian, N.Grigorescu, Darascu si Paciurea, trecand pe langa Theodorescu-Sion,Iser, Petrascu, Rodica Maniu si Mutzner, pana la Oscar Han, Ghiata,Schweitzer-Cumpana, Boris Caragea si altii - provoaca o euforieaproape hipnotica. Fiindca nu-i este dat oricui, chiar daca biruitde sfiala, sa atinga cu ochii si sa cuprinda cu privirea - de-ar fisa alegem la intamplare un itinerar - o "tarancuta" a lui N.Grigorescu, bustul sobru (datand de la 1910) al Regelui Carol I,realizat de Ernest Dubois, "Carul cu boi" al luiSchweitzer-Cumpana, un "Cap de fetita" al lui Paciurea, o "Casaveche" si cutremuratoarea "Indurerata", ale lui Tonitza orimetafizicul "Christ" in bronz al lui Oscar Han.
Chiar daca stradaniile de sistematizare cat de cat a lucrarilor sedilueaza, din cauza inevitabilei alunecari in eterogen, de unde, siimpresia ca fixarea unor vectori tematici este similara cu un actde bravura (de pilda, avem aproape toate ipostazele agreste, darn-avem subiectul maternitatii, avem figuri monarhice - Carol I,Regina Elisabeta, Carol II, Mihai - dar n-avem subiecte religioase,avem nenumarate peisaje - de la Bucuresti, coline, vai, sesuri siBalcic, pana la exoticul de Venetia si un pic de Provence - darfoarte putine naturi statice...si tot asa!), expozitia PinacoteciiMunicipale repeta parca acelasi gest perceput si la prima serie dinluna aprilie, cu tema "Peisajul". Adica unul usor eroic.
"Pacat ca spatiul galeriei noastre este neincapator!" - reclamadirectorul artistic de la Artmark. Ceea ce ni se pare foartedeplorabil corect. Dar nu mai putin adevarat este ca itele oficialesi legislative, prin care mult doritul "leu pentru Muzeu" ar puteaajunge acolo unde ar fi eficient, pentru ca Pinacoteca sa-sigaseasca in sfarsit spatiul legitim de expunere, sunt in mod fatalsi balcanic incurcate. Basca, de-ar fi sa dam crezare soaptelor(care, intre noi fie vorba, n-ar avea de ce sa ne mire!), am afla,de pilda, ca donatiile nu ajung unde trebuie, decat depunand oanterioara si consistenta atentie (tot financiara si tot benevola!)intr-un loc care, vorba cronicarului, "numai de priinta poatefi"...
Dar, sa nu ne plecam urechea la aceste "rautati si mici scandale",ci se ne bucuram doar cu ceea ce avem acum. Iar, pana una-alta, inacest moment suntem fermecati de inca un miracol. Aflat la indemanaochiului cu care dam la o parte valul nesuferit al Timpului.
*) Aspecte ale traditionalismului in pictura si sculpturaromaneasca, Pinacoteca Bucuresti, Muzeul Municipiului Bucuresti& ART SOCIETY
amza_sebastian@yahoo.com
SEBASTIAN AMZAeste pseudonimul decronicar de arta al lui FLORIN TOMA, scriitor si jurnalist. Acestaeste autor, printre altele, al volumelor "Peisaj cu fluturinoaptea" - nuvele (1986), "Mostenirea Familiei Bildungsroman" -roman (2005), "Trei nuvele sexemplare" (in curs de aparitie), aleditiei "Petru Comarnescu - KALOKAGATHON" (ingrijita impreuna cuacad. Dan Grigorescu) (1986), al unor carti de interviuri, precumsi colaborator al unor publicatii din tara sistrainatate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
