Norman Manea, primul autor român membru al Societăţii Regale de Literatură din Marea Britanie
Scriitorul Norman Manea (foto 1) a devenit membru al Societăţii Regale de Literatură (RLS), una dintre cele mai importante instituţii din Marea Britanie, cu o tradiţie de peste două secole, printr-o ceremonie specială care a avut loc joi, 31 mai, la sediul Institutului Cultural Român din Londra, în prezenţa invitaţilor Colin Thubron şi Anne Chisholm, preşedintele, respectiv directoarea Societăţii Regale de Literatură. Alegerea RLS se întemeiază pe valoarea recunoscută internaţional a operei scriitorului Norman Manea. Decizia de cooptare ca membru ("fellow") al RLS este şi un rezultat al demersurilor ICR Londra, care a organizat anul trecut prima participare a lui Norman Manea în cadrul unui eveniment al RLS - o conversaţie despre viaţa şi opera sa, cu autorul şi jurnalistul britanic Paul Bailey. Un mare succes de public, întâlnirea a întărit colaborarea dintre ICR şi Societatea Regală de Literatură. Norman Manea este primul autor român care devine membru de onoare al Societăţii Regale de Literatură. Ceremonia a fost urmată de lansarea celor mai recente volume semnate Norman Manea, romanul "Vizuina" şi eseurile "A cincea imposibilitate: Eseuri despre exil şi limbă", un eveniment realizat în parteneriat cu Yale Univeristy Press care a şi publicat cărţile. Cele două volume explorează limbajul şi psihologia scriitorului aflat în exil, oferind o perspectivă profundă asupra problemelor societăţii contemporane. "Un scriitor superb", cum îl descrie Mario Vargas Llosa, Norman Marea este unul dintre cei mai recunoscuţi români contemporani, cu o reputaţie internaţională care îl clasează printre potenţialii candidaţi la Premiul Nobel pentru Literatură. Născut în 1936, Norman Manea a emigrat din România în 1986, din cauza dictaturii lui Ceauşescu. În prezent, trăieşte la New York, unde predă literatura europeană la Bard College. Cărţile sale, traduse în peste 20 de limbi străine, au primit numeroase premii internaţionale de prestigiu. Volumul său "Întoarcerea huliganului" a câştigat Premiul Medicis Etranger, fiind considerat de cotidianul The New York Times "o carte extraordinară", "o viziune asupra totalitarismului universală şi totuşi asumată intim, ca la Kafka".
Acordeonul cu poveşti
Acesta este titlul unei colecţii (foto 2)lansate la 1 iunie de Editura Paralela 45, chiar la recent încheiatul Târg Bookfest. Este vorba de o colecţie în format pliabil jucăuş, uşor de folosit, cu o machetă veselă, cu ilustraţii hazlii şi un text adaptat grupei de vârstă 3-6 ani, capabil să trezească interesul pentru citit şi să dezvolte inteligenţa perceptivă în primii ani de viaţă. Colecţia face parte din Proiectul Educaţional Internaţional TIMTIM-TIMY. Adaptările poveştilor îi aparţin Roxanei Haiden, iar ilustraţiile lui Ioan Bazavan. Au apărut: "Punguţa cu doi bani" de Ion Creangă, "Răţuşca cea urâtă" de Andersen, "Scufiţa roşie" de Andersen, "Ridichea uriaşă", poveste populară rusă, "Capra cu trei iezi" de Ion Creangă, "Ursul păcălit de vulpe" de Ion Creangă", "Căsuţa din oală", poveste populară.
Matei Corvinşi… arhitectura metafizică
Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca a găzduit în această săptămână două evenimente dedicate creaţiei şi personalităţii arhitectului şi artistului Makis Efthymios Warlamis din Austria, Doctor Honoris Causa al UAD Cluj-Napoca. Manifestările au debutat marţi cu vernisajul expoziţiei "Metaphisical Architecture" (foto 3) din Galeria Casa Matei, pentru ca miercuri, să aibă loc în Sala Mare a Casei Matei conferinţa susţinută de artistul austriac, dublată de o proiecţie video pe tema lucrărilor sale şi a Muzeului de Artă Waldviertel. Acest muzeu, deschis împreună cu soţia sa în anul 2009, susţine ideea ce stă la baza întregii sale creaţii, aceea de a reduce "prăpastia" dintre artă şi mase.
Makis Efthymios Warlamis face parte din elita artiştilor europeni. El a încercat în permanenţă prin intermediul creaţiilor sale să conecteze arta cu viaţa, pledând pentru o "Artă totală". Arhitectura a reprezentat unul din obiectivele principale ale activităţii sale, atât în perioada studiilor în cadrul Universităţii de Arte Aplicate din Viena, cât şi a cursurilor susţinute la catedra de arhitectură ale aceleiaşi Universităţi. Arhitect, pictor, designer, scriitor şi pedagog, Efthymios Warlamis decodifică arta contemporană cu dibăcia unui maestru desăvârşit şi foloseşte elemente de arhitectură pentru a scoate arta din izolarea muzeului şi a o aduce în inima oraşului şi a oamenilor. Prin intermediul unor proiecte precum I Believe-Mysteries and Transformations (2004-2005), Le Jardin Mystique-Hommage a W.A. Mozart ( 2005-2006), The New Vision-Ground Zero (2006-2007), Alexander 2000-The Spirit of Tolerance (1997-prezent), artistul arhitect întăreşte relaţia dintre artă şi arhitectură şi subliniază necesitatea existenţei artei şi poeziei în cadrul acestei discipline.
"Metaphisical Architecture", expoziţia de la Galeria Casa Matei, prezintă o serie de 30 de afişe realizate de Efthymios Warlamis, care trimit spre conceptul de arhitectură poetică unde obiectivul arhitectului ce creează în afara muzeului de artă Waldviertel, este îngemănarea artei cu arhitectura. (Radu Constantinescu)
Săptămâna cu cea mai mare densitate de Caragiale pe minut din ţarăConu Leonida faţă cu reacţiunea în regia lui Gavriil Pinte şi în interpretareaactorilor Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, Ţara lui Caragiale - Schiţe contemporane despre întâmplări trecute... sau invers!? - trei episoade în regia lui Mihai Lungeanu, interpretate de actori ai Teatrului Naţional din Târgu Mureş, La botul calului în regia Cezarienei Udrescu, cu actoriactori ai Teatrului "Alexandru Davilla" din Piteşti şi Nocturnele lui Conu Leonida, în regia lui Alexa Visarion sunt cele şase premiere Caragiale pe care vi le propunem în Anul Caragiale, spectacole bogate şi variate realizate de Teatrul Naţional Radiofonic în colaborare cu Radio România Regional şi actori ai teatrelor din toată ţara.
Expoziţia Roma inedită
Rodica Fleşariu Marinescu s-a născut la Braşov. În prezent este redactor la direcţia Cercetare a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. A scris cartea "Roma - între jurnal şi fotografie" (Editura Paideea, 2004). Este autoarea câtorva expoziţii de fotografie dedicate Romei şi Italiei ("Sentimenti", "Ilfascino di Roma" şi "Sentimenti in dialogo"), organizate la Institutul Italian de Cultură "Vito Grasso" în 2008 şi 2010, la Centrul Cultural Italian din Cluj în 2009, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia în 2009 şi la Accademia di Romania din Roma în 2010.
"De ce Roma inedită (foto 5)? După atâtea reveniri succesive în Italia şi în special la Roma, ataşamentul meu profund pentru aceste locuri şi-a găsit o raportare nouă. De la dragostea mare, copleşitoare pentru Roma monumentală, Roma grandioasă şi eternă, am trecut la pasiunea pentru detalii, pentru fragmente şi frânturi de Roma: faţade acoperite de iederă deasă şi flori curgătoare, străzi înguste cu plafon decupat în cerul albastru, oglindiri ale platanilor în Tibru, pini crescuţi parcă din coloane antice, tencuieli roase, dar încă nobile, piatră şi flori şi mult verde. De astă dată, fiecare imagine înseamnă un gest de dragoste pentru o bucăţică de Roma; o Romă mai puţin ştiută, mai puţin umblată şi care nu se arată vizitatorilor la prima întâlnire. Iar suma acestor gesturi de dragoste e o iubire ce tot creşte". (Rodica Marinescu)
Români la Festivalul Documentarist - Zilele documentarelor la Istanbul
Joi, 31 mai 2011, s-a deschis la Istanbul cea de-a cincea editie a Festivalului de Film documentar Documentarist-Zilele documentarelor. Festivalul Documentarist (foto 6) este organizat de către Eurasia Art Colective, ONG dedicat creării unor platforme de dialog intercultural si interdisciplinar prin organizarea de studii culturale, practică artistică educaţională, festivaluri şi evenimente de artă contemporană. Ediţia din acest an a inclus 80 de documentare turceşti şi internaţionale şi a cuprins nouă secţiuni:International Panorama, Heddy Honigmann Retrospective, Documenting Memory, Arab World: Winds of Change, Greece: Our Close Neighbour, A Sschool, An Ecole: Famu, Music Documentaries, In Memoriam:TheoAngelopoulos, LutfiAkad, SeyfiTeomansiTurkey'sPanorama. Festivalul s-a desfăşurat în perioada 31 mai - 6 iunie, în importante locatii din Istanbul, cum ar fi Muzeul Pera, Galeria AkBank, Consulatul Greciei, Institutul Francez şi, pentru întâia oară, la Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir Istanbul. Filmul documentar românesc a fost reprezentat în acest an de producţiile "Metrobranding", regia Ana Vlad şi Adi Voicu, şi "Noosfera", regia Ileana Stănculescu şi Artchil Khetagouri.Cele două pelicule au fost incluse în festival în secţiunea International Panorama.
Steaua sus răsare…
Scriitorul şi profesorul Gabriel Liiceanu şi lingvistul Marius Sala (foto 7), vicepreşedinte al Academiei Române, au fost decoraţi cu Ordinul Naţional "Steaua României", prin două decrete semnate de preşedintele Traian Băsescu, publicate marţi în Monitorul Oficial, potrivit Mediafax. Liiceanu a primit Steaua României în grad de Ofiţer, "în semn de înaltă apreciere pentru întreaga să activitate, pentru activitatea manageriala dovedită, prin care a deschis iubitorilor de carte noi posibilităţi de a avea acces la cultură, fiind un model pentru tânără generaţie".
Marius Sala a fost decorat la propunerea preşedintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, cu Steaua României în grad de Cavaler, "în semn de înaltă apreciere pentru întreaga să activitate dedicată cercetării şi conservării unei limbi române autentice, pentru promovarea ştiinţei şi culturii naţionale".
Gabriel Liiceanu, născut pe 23 mai 1942, la Râmnicu Vâlcea, este filosof şi scriitor, discipol al lui Constantin Noica. Din 1990 este directorul editurii Humanitas, una dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti, proiect formulat în anii Şcolii de la Păltiniş. Din 1992, este profesor la Facultatea de filosofie a Universităţii Bucureşti.
Marius Sala, născut pe 8 septembrie 1932, la Vâşcau, în judeţul Bihor, este lingvist, membru al Academiei Române, din 2001, şi vicepreşedinte al acestei instituţii, din 2005. Sala este de asemenea directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti" al Academiei Române.
Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român şi cel mai vechi ordin naţional, creat în 1864, cu cinci grade - Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer şi Mare Cruce.
"Mediafax Foto - Best of 1990-2011"
Mediafax Foto, liderul pieţei româneşti de fotografie de presă, lansează astăzi, 8 iunie, expoziţia în aer liber "Best of 1990-2011", care cuprinde 50 dintre cele mai bune fotografii realizate de fotoreporterii şi colaboratorii Mediafax Foto în acest interval.
Realizate la o calitate excepţională, imaginile vor fi amplasate pe latura exterioară a gardului Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) şi vor putea fi admirate de către trecătorii de pe Calea Victoriei până pe 1 iulie.
Spre deosebire de cele patru ediţii precedente din seria "Best of", care au fost retrospective în imagini ale ultimilor ani, "Mediafax Foto - Best of 1990 - 2011" conţine fotografii din întreaga perioadă de după 1990 şi o reînvie chiar în unul dintre locurile care i-a marcat începutul. De la mitingul anticomunist din Piaţa Universităţii şi ocuparea Bucureştiului de către mineri în 1990 la evenimente care au zdruncinat scena internaţională, de la momente de răscruce pentru români la prilejurile lor de delectare prin cultură sau sport, de la oameni împinşi la gesturi disperate la cei deveniţi eroi peste noapte - toate acestea se regăsesc în cea mai amplă ediţie marca Mediafax Foto - Best of.
"Expoziţia îşi propune rememorarea celor mai importante evenimente prin cele mai reuşite fotografii ale ultimilor două decenii.Cu toate că nu a fost deloc uşor să alegem din cele peste 280.000 de imagini existente, considerăm că efortul a meritat. Sperăm ca şi vizitatorii noştri să simtă acelaşi lucru. Sperăm că, atunci când se vor găsi în faţa fotografiilor noastre, să trăiască emoţiile intense transmise de fiecare imagine în parte", spune Marius Smădu, coordonator al Departamentului Foto al Mediafax Group.
Fotoreporterii şi colaboratorii Mediafax Foto ale căror lucrări sunt cuprinse în expoziţie sunt Cătălin Abagiu, Andreea Balaurea, Bogdan Baraghin, Răzvan Chiriţă, Bogdan Dănescu, George Filip, Octav Ganea, Bogdan Iordache, Diana Iurkiewicz, Ikuru Kuwajima, Răzvan Lupică, Bogdan Maran, Sebastian Marcovici (foto 8), Ovidiu Dumitru Matiu, Ovidiu Micsik, Philipp Naderer, Marius Nemeş, Emanuel Pârvu (foto 9), Ana Poenariu, Luiza Puiu, Andrei Pungovschi, Mircea Roşca, Sebastian Sascău, Bogdan Stamatin (foto 10), Ciprian Sterian, Marius Vasilică şi Radu Vioreanu.
Cele 50 de imagini expuse pe gardul MNAR, precum şi alte zeci de fotografii Mediafax Foto realizate în perioada 1990-2011 sunt reunite într-un album premium, care va fi lansat în luna iunie sub acelaşi concept.
Evenimentul "Mediafax Foto - Best of 1990-2011" este realizat cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă al României şi al companiilor Vodafone, Apa Nova Bucureşti, Carrefour şi Alpha Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
