Sub acest titlu s-a desfasurat, pret de 3 saptamani, la Manastirea Dervent din judetul Constanta, a doua editie a unei insolite tabere de creatie. Artisti din patru filiale ale UAP, alaturi de plasticieni din Franta si Bulgaria, au pictat panze cu tematica religioasa si au cioplit blocuri de piatra aduse de la carierele din zona. In ziua de 31 iulie, la sfarsitul perioadei de "atelier", a avut loc vernisajul expozitiei ce a reunit creatiile nascute in acest tulburator ambient monahal.
Evenimentul desfasurat la manastirea Dervent (care doreste sa isi pastreze periodicitatea anuala) repune in discutie valorile perene ale sentimentului religios, la o distanta respectuoasa, dar cu nuanta polemica, fata de directiile de expansiune ale artelor vizuale actuale. Parte integranta a unui proiect transfrontalier, aceasta intalnire internationala vizeaza valorificarea unor simboluri crestine preluate de pe piesele arheologice descoperite in cetatea bizantina de la Pacuiul lui Soare si in vechile biserici dobrogene. Initiata de artistul ceramist Ernest Budes, sustinuta de parintele staret Andrei de la Manastirea Dervent si de directorul Muzeului Dunarii de Jos, Marian Neagu, manifestarea s-a bucurat si de prezenta Preafericitului Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului.
Operele participantilor la ambele editii au fost reunite intr-un catalog de expozitie unde cei interesati pot urmari particularitatile stilistice si preocuparile ideatice ale fiecarui participant.
Asa cum spunea, in catalogul expozitiei recent vernisate, Alice Dinculescu: "Manastirea Dervent este locul ales sa relanseze starea speciala de puritate si incredere a celui care creeaza, iar semnalul pe care il transmite societatii romanesti actuale nu este deloc intamplator. Acumularile spirituale ale acestui spatiu atat de special continua, iar amintirea locului in care autohtonii au devenit crestini e tot atat de vie ca la inceputuri. Faptul ca intr-un mileniu cu demaraj tulburat comunitatea monahala a Derventului isi indreapta atentia catre arta plastica a creatorilor contemporani demonstreaza, iarasi, calitatile de adpatare, dar si taina locului".
In cele ce urmeaza, vom incerca sa prezentam, sumar, cateva dintre productiile artistilor reuniti la manastirea de langa crangurile Dunarii.
Modul de interpretare a crucii-relicvar si a celei de mir a ramas la Alexandru Nicolae Ispas in domeniul unui figurativ epurat, esentializat. Spre a-i evoca pe cei 12 apostoli, Noemi Kusztos din Alba-Iulia a realizat, pe suprafata unor vechi olane gasite in curtea manastirii, picturi-obiect, adica un comentariu vizual profund personal la nevoia de credinta a omului contemporan. Folosind alt mijloc tehnic, cel al uleiului pe panza, artista a asezat heruvimii in ferestrele unor lacasuri sacre abia sugerate, inconjurate de forme-cheie ale ortodoxismului, cum sunt ochiul divin, pestele si aripa de inger.
Coloana ca axis mundi a unit lumea materiala cu sfera imateriala in optiunea plastica a Dianei Braiescu. Calugarul interpretat in atitudinea de smerenie, cu spatele descris de o curba ampla, cu accent pe petele mari de culoare, sunt caracteristicile ce atrag atentia asupra acestei compozitii care mai pastreaza efectul bizantin al formelor longiline.
Lucrarile constructiviste ale Iuliei Radu, intitulate Arma pacii, pornesc de la aceeasi simbolistica a crucii facatoare de minuni de la manastirea Dervent. Ritmate de jocul liniilor si culorilor cu efect expresionist, tablourile sale sunt de fapt o serie de studii care supun amintitul simbol crestin unor interpretari si descompuneri grafice exprimate cu o vitalitate paroxistica.
Sorin Ienulescu evoca a istorie a lumii crestine. In Pomul cunoasterii, marul, raul Iordanului, capul Sfantului Ioan Botezatorul, mana lui Iisus binecuvantand, clopotul din curtea manastirii, pestele, preluat dupa o piatra descoperita la Pacuiul lui Soare, ne indeamna la o familiarizare cu lumea sacrului. Acest itinerar biblic il situeaza pe Sorin Ienulescu in matricea stilistilistica si ideatica a picturii bizantine, dar si, stilistic, in prelungirea discursurilor plastice actuale.
Elena Dinu se concentraza asupra Cartii sfinte. Obiect de perpetua provocare plastica, aceasta a fost intruchipata cu mare rafinament cromatic, amintind de factura frescei medievale si de aurul enluminurilor.
Horea Cristina ne familiarizeaza cu obiectele vestigionare arheologice si ne indeamna sa le investigam ca pe niste exponate. Expresivitatea deplina si spatiul spectral al intinderii de alb, rosul simbolic din jurul obiectului de sacrificiu comporta un anumit grad de afectivitate stabilit intre creator si creatia sa.
Tina Popa, prin compozitia Tumul, evoca intoarcerea omului la materia constitutiva a lutului, atingand tema dezolanta a lui vanitas vanitatum..., dar si pe aceea a sacrificiului sfant, atunci cand aminteste pamantul dobrogean plin de mormintele martirilor.
O parte dintre artistii prezenti in tabara si-au constituit de multi ani in propriile proiecte o viziune particulara despre abordarea simbolurilor crestine. Gelu Costea, bunaoara, recurge la citate sacre, folosind elemente grafice din crucile bisericilor de calcar din tinutul Dobrogei. Lucrarea Topos, panou esential al seriei de compozitii Drum, este o matca geografica a spatiului de origine al crestinismului ortodox romanesc.
Din repertoriul crestin, Mariana Constantinescu rediscuta, cu o solara vitalitate, semne traditionale ale credintei absorbite in cotidian, precum opaitul, crucea si roata de caruta asociata discului solar. Pictorul bulgar Iordan Kissov, precum altadata Malevitch, a incercat sa extraga toate sugestiile posibile din culoarea alb. Roman Kissov, fiul pictorului de la Silistra, a reprezentat icoana Maicii Domnului pe fondul unui text biblic.
Aurelian Bolea a scos din marmura, langa izvorul cu apa tamaduitoare, imaginea Sfantului Andrei, cioplit monumental, si a Teodorei de la Sihla, care se roaga in pestera aflata sub protectia divina prin aripile ingerului care inconjoara partea superioara a volumului.
Ascetul lui Ioan Bogdan are chipul bine studiat, apropiat de spiritul academic al expresiei plastice. Trupul ca o copaie, concav si sublimat, sugereaza golirea corpului de cele lumesti. Troita lui Mircea Iepure este gandita sub forma unei mandorle, suprapusa paralelipipedului ce sugereaza crucea.
Cele doua icoane mari in marmura ale lui Doru Dragusin, reprezentandu-i pe Iisus si Fecioara cu Pruncul, i-au impresionat in egala masura pe specialisti si pe sfintele fete bisericesti. Heruvim-ul a carui figura arhaica este sustinuta de un stalp sculptat cu motivul vitei de vie recupereaza arhaicitatea si spiritul decorativ al arhitecturii bizantine.
T-ul Marei Valceanu a atras atentia prin acolada de empatie fata de spatiul grecesc. Stilul de cioplire a aripilor de inger care delimiteaza registrul superior al compozitiei concentreaza eterna tanjire a lumii de jos catre inaltul paradisiac.
Sculptorul Alexadru Paraschiv, care traieste si activeaza in Franta, valorifica bogatul repertoriu antropomorf al civilizatiilor Gumelnita si Cucuteni, prin transpunerea si regandirea lui in materialul dur al marmurei. Autoportretul gotic si Meditatia ne vorbesc depre un artist original, constant preocupat de radacinile sale profunde.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
