Prima data s-a intamplat in 2005, cu ocazia anului international George Enescu. Tot la initiativa violoncelistului Catalin Ilea, a avut loc atunci la Berlin o prima editie a Zilelor Enescu, in care s-au cantat doar lucrari ale muzicianului roman. In calitatea sa de director artistic al festivalului, pentru 2008 Catalin Ilea a trebuit sa gaseasca o alta idee de repertoriu, oprindu-se asupra unei interesante corelari intre Enescu si doi dintre cei care au fost considerati mentori ai sai, Johannes Brahms si Gabriel Faure.
Organizat de International Enescu Society in colaborare cu Ambasada Romaniei, Institutul Cultural Roman "Titu Maiorescu", Universitatea Artelor din Berlin, cu sprijinul Wintershall - BASF Gruppe si al Forumului Romano-German, cele trei recitaluri ale Zilelor Enescu au fost gazduite de sala Joseph Joachim a Universitatii artelor, institutie de invatamant ce exista de peste 300 de ani in peisajul cultural berlinez (a fost fondata in 1696), unul dintre putinele locuri din Berlin in care a cantat in urma cu decenii insusi Enescu. Daca mi-am imaginat ca voi asista la un festival organizat de romani pentru romani, fie ei si stabiliti in Germania, m-am inselat. Cei peste 500 de spectatori care au fost prezenti la fiecare concert erau intr-o proportie covarsitoare germani.
Am ascultat muzicieni veniti de la Bucuresti (clarinetistul Aurelian Octav Popa si pianistul Nicolae Licaret), muzicieni de origine romana precum Michael Abramovici, Adriana Winkler, Catalin Ilea, Karina Sabac si muzicieni germani sau rezidenti in Berlin, abordarea muzicii enesciene de catre toti acestia fiind facuta cu o seriozitate si un profesionalism remarcabile.
Voi mentiona doar doua repere. Sonata a III-a "in caracter popular romanesc" de Enescu a putut fi ascultata in versiunea violonistei Adriana Winkler si pianistului Michael Abramovici, ambii nascuti in Romania si stabiliti la Berlin in acest moment. M-au convins ca entuziasmul si temperamentul cu care au interpretat ei celebra lucrare enesciana ii recomanda ca potentiali invitati la Festivalul Enescu de la Bucuresti.
O piesa enesciana de cu totul alta factura au prezentat pianistul Andrei Vieru, stabilit la Paris si violoncelistul Catalin Ilea, solist concertist, profesor la Universitatea Artelor din Berlin. Este vorba despre Sonata a II-a pentru violoncel si pian de Enescu, opus in care cei doi muzicieni au demonstrat fiecare in parte o aplecare profunda si rafinata asupra interioritatii muzicii enesciene.
Si lucrarile pentru ansamblu mare s-au bucurat de succes, fie ca a fost vorba despre Sextetul nr. 1 de Brahms, interpretat magistral de un grup de profesori la Universitatea Artelor din Berlin sau despre Cvartetul nr. 2 cu pian de Faure, prezentat de violonistul Tomasz Tomaszewski (profesor la UdK, concert maestru al orchestrei Deutsche Oper Berlin), violistul Hartmut Rohde (solist concertist si interpret de muzica de camera), pianista Karina Sabac (stabilita in Olanda, fondatoarea cvartetului KSKQ) si neobositul violoncelist Catalin Ilea.
Sala a fost plina cu precadere de un public german dornic sa cunoasca si muzica lui Enescu. Unul dintre secrete - ne-a marturisit Catalin Ilea - este promovarea incrucisata prin celelalte asociatii. Pentru ca daca la Berlin exista o Societate Internationala Enescu, exista si o Societate Hindemith si una Beethoven (pentru a da doar doua exemple), care isi trimit publicul una la concertele celeilalte. Iar un alt secret ar fi acela ca in aceste zile la Berlin a avut loc un festival in care au cantat, totusi, preponderent muzicieni germani. Asadar, a fost vorba despre un reper al vietii muzicale clasice din Berlin. Iar publicul a aplaudat nuantat, a izbucnit in aplauze la Enescu si Brahms, a fost mai rezervat la Faure, tratand accest festival ca pe orice alta manifestare culturala de anvergura din oras.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
