Ziarul de Duminică

„Curva lui Dumnezeu”/ de Elisabeta Lăsconi

„Curva lui Dumnezeu”/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

08.08.2013, 23:58 141

... aşa se proclamă, sfidător, călugărul iezuit Emilio Sandoz, punând sub semnul revoltei şi blasfemiei o întreagă viaţă dedicată slujirii Domnului. El a fost recuperat de pe Rakhat, planetă din Allfa Centauri de către nava trimisă de ONU, ca unic supravieţuitor al primei misiuni în spaţiul extraterestru, realizată de iezuiţi. Militarii din a doua misiune l-au găsit într-o casă unde se prostitua, şocându-i când ucide un copil venit cu ei să-l salveze.

Fraţii şi superiorii săi din ordinul iezuit caută să înţeleagă ce s-a întâmplat, pentru că au dispărut şi cei trimişi în a doua misiune, după ce reuşiseră să-l trimită înapoi pe Pământ, singur pe Emilio Sandoz. Încearcă să afle ce l-a împins pe călugăr la depravare, la crimă şi la blasfemie. Îl izolează de orice ochi îndrăzneţ de jurnalist, îl îngrijesc, îl supun şi unei anchete minuţioase. Aşa începe un roman extraordinar ce transcende graniţele genului SF prin reflecţiile îndrăzneţe privind relaţia omului cu Dumnezeu, prin interogaţii morale.

„Pasărea Domnului” de Mary Doria Russell combină ştiinţa şi credinţa, imaginând lumea viitorului, când un observator astronomic din Arecibo captează un semnal muzical de pe o planetă din Allfa Centauri, nu la mare depărtare de Terra. Ca şi în secolele anterioare, când porneau primii să creştineze pe sălbaticii din ţinuturile cucerite, iezuiţii nu aşteaptă deliberările Naţiunilor Unite şi organizează singuri expediţia pe noua planetă, conform unor practici străvechi, având între fraţi călugări înzestraţi cu darul de a învăţa alte limbi.

Romanul este construit pe două planuri: prezentul presupune ancheta din cadrul ordinului pentru a afla istoria expediţiei şi totodată complexa acţiune de recuperare fizică şi psihică a lui Emilio Sandoz, trecutul cuprinde momentele semnificative – vieţile celor ce pleacă în expediţie, zborul şi coborârea pe o planetă cu alţi sori, altă climă, alt relief, pătrunderea într-o aşezare locuită de fiinţe inteligente.

În centrul pânzei de fire ce-i leagă unii de alţii se află Emilio Sandoz: călugăr trimis dintr-o ţară în alta, capabil să înveţe limbi fără legătură între ele şi devotat misiunii de ajutorare a celor sărmani. El se împrieteneşte cu Annie şi soţul ei George, îl atrage Sofia, o tânără care se ocupă de un proiect, ea însăşi obiect al pasiunii lui Jimmy Quinn, cercetător care lucrează la observatorul astronomic. Îşi face apariţia şi D.W., alt călugăr iezuit, cândva pilot de aviaţie şi care i-a fost mentor.

Emilio Sandoz îi convinge şi-i atrage pe cei doi soţi trecuţi de vârsta aventurii să plece în misiune, lor li se alătură Jimmy şi Sofia, şi călugări cu specializare adecvată, muzica şi biologia. Pe parcursul zborului de ani-lumină care comprimă timpul, membrii expediţiei învaţă să trăiască şi să lucreze împreună, iar ajunşi pe Rakhat, cum au numit planeta, ei încep explorarea.

Deşi reuşesc să înveţe limba locuitorilor, nu intuiesc deosebirile uriaşe dintre specii şi aşezări, motivaţii şi dorinţe, iar moartea membrilor misiunii se datorează intervenţiei lor inconştiente în organizarea socială. Emilio Sandoz, care privise uimit ritmul de pregătire a expediţiei, ca şi cum voinţa divină aşeza în ordine lucrurile, iar el era alesul, se întreabă ce sens au morţile cumplite ale tovarăşilor săi, mutilarea lui şi abuzul la care este supus.

Iezuiţii reuşesc să-l recupereze, din confesiunea lui află tot ce s-a petrecut: tovărăşie şi muncă de echipă, iniţiative ce par bune, dar produc catastrofe, misterul cântecului ce se apropia de muzica sacră. Interogatoriul devine confesiune, apoi terapie salvatoare. Odată elucidate circumstanţele eşecului, iezuiţii decid să trimită altă expediţie pe Rakhat, noua aventură formează subiectul unui alt roman – „Children of God”.

Epopee SF şi parabolă biblică, roman de aventuri şi tragedia confruntării dintre civilizaţii, „Pasărea Domnului” se situează lângă capodoperele ce aparţin nu doar genului SF, ci şi marii literaturi: „Solaris” de Stanislaw Lem, cu ecranizările ei faimoase, „Mâna stângă a întunericului” de Ursula Le Guinn, inclusă de Harold Bloom în „Canonul occidental”, şi „Jocul lui Ender” de Orson Scott Card. Şi am amintit doar câteva, pe care le iubesc mult.

 

Mary Doria Russell, Pasărea Domnului, traducere din limba engleză şi note de Bogdan Perdivară, Editura Trei, 2013, 616 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO