Stan Stoica
Istoriografia românească între imperativele ideologice şi rigorile profesionale (1953-1965)
Editura Meronia
Având la bază lucrarea de doctorat a autorului, cartea urmăreşte evoluţia istoriografiei în perioada de trecere de la filosovietism la comunismul naţional. La moartea lui Stalin (1953), România se număra printre aliaţii docili ai Moscovei. Interesele sale păreau a se identifica cu cele ale sovieticilor. Dispariţia "tătucului popoarelor" avea să determine schimbări importante în blocul socialist, inclusiv în raportarea conducerii R.P. Române la URSS. Gheorghiu-Dej a iniţiat un proces de desprindere din îmbrăţişarea "marelui urs", care a început în 1955 şi s-a finalizat cu celebra "Declaraţie de Independenţă", din aprilie 1964. Istoriografia a urmat toate oscilaţiile înregistrate în sfera politico-ideologică, relevându-se astăzi ca un barometru fidel al acestora. Bazată în cea mai mare parte pe documente de arhivă până nu demult inaccesibile, lucrarea aruncă noi lumini asupra disputelor lumii istoricilor acelei perioade. Este clarificată înlăturarea lui Roller din fruntea domeniului, în 1955, şi locul acestuia în cadrul sistemului până la dispariţia sa fizică, în 1958. Este explicată noua politică a regimului faţă de intelectuali, ca şi alegerea în Academie a unor istorici formaţi în "vechiul regim". Sunt aduse lămuriri biografice legate de istorici importanţi ai acelei perioade, precum C. Daicoviciu, E. Condurachi, D. Prodan, A. Oţetea, M. Roller, P. Constantinescu-Iaşi, B. Câmpina, Gh. Haupt, E. Stănescu, V. Cheresteşiu, T. Bugnariu, E. Campus, N. Fotino, ca şi despre activişti de partd din domeniul cultural, precum P. Niculescu-Mizil şi Pavel Ţugui. Sunt adunate şi sistematizate datele privind reabilitările din 1957 şi represiunea din 1958-1960. Lucrarea descoperă cititorilor culisele editării lucrării K. Marx, Însemnări despre romîni, ca şi instrumentarea "comunismului naţional", la începutul anilor '60. Nu în ultimul rând, studiul de caz consacrat Tratatului Istoria României apărut între 1960 şi 1964 evaluează importanţa proiectului pentru istoriografie şi pentru regim şi relevă în mod critic realizările şi neîmplinirile acestei importante opere.
Jean Bottero - coordonator
Iniţiere în Orientul Antic
De la Sumer la Biblie
Editura Corint
Articole de Jean Bottero, Pierre Chivin, Andre Finet, Bertrand Lafont, Jean-Maurice de Montremy, Georges Roux. Traducere de Mihalea Stan. Oriunde în lume, scopul principal al oricărei cercetări istorice este acela de a scoate la lumină cât mai multe mărturii despre modul de viaţă al strămoşilor noştri. "Iniţiere în Orientul Antic" însumează o serie de articole reproduse din L'Histoire, revista franceză care s-a consacrat descoperirii şi studierii trecutului nostru. O echipă de istorici, coordonată de Jean Bottéro, asiriolog cunoscut pe plan internaţional, îl poartă pe cititor într-o fascinantă călătorie pe vastul teritoriu al Mesopotamiei. Celui neiniţiat în misterele acestui univers antic îi va trezi interesul şi va dori să afle cât mai multe despre cultura materială şi spirituală a regiunii aflate între Tigru şi Eufrat. În schimb, cel care are anumite cunoştinţe în domeniu va avea posibilitatea să exploreze zone rar cercetate şi puţin cunoscute ale acestei civilizaţii.
De unde au venit primii noştri înaintaşi? Cum au trăit şi au murit? Ce mâncau şi ce beau? Cum gândeau şi cum făceau dragoste? Care era atitudinea lor faţă de femei? Ce sens dădeau vieţii şi morţii? Cum le cereau zeilor ajutorul? Iată doar câteva dintre întrebările al căror răspuns va ajuta la completarea tabloului vieţii din Orientul Antic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
