Ce dezamagire! Ce tristete! Ce cacealma! Nu am vazut inca dictionarul criticilor literari realizat de Irina Petras, nici cartea lui Florin Mihailescu despre ciritca literara romaneasca din ultima jumatate de veac, dar eram sigur ca Ion Bogdan Lefter va propune o radicala innoire a perspectivei, a criteriilor de clasificare si evaluare, conform grilei sale iconoclaste, postmoderne, optzeciste.
Nimic din toate acestea. Deceptie pe toata linia. Dornic sa acopere si sa domite cat mai iute, mai complet si mai aprig peisajul, Lefter si-a adunat recenziile despre carti de critica de prin 1982 incoace, le-a impanat cu ceva evocari, conspecte si excerpte si a tras un catalog de-o subiectivitate absoluta, pe cat de flagrant partizan si nedrept fata de ansamblul fenomenului, pe atata de mistificator. Nu in materie de verdicte propriu-zise, ci de prezente si absente, bazate pe idiosincrazii si invidii cat se poate de necolegiale. Cine n-a avut parte de conjunctura favorabila recenzarii, sau cine n-a incaput printre ochiurile sitei corectitudinii politice, al carei atlet fara fisura este I.B.Lefter - nu a fost strigat la catalog. Pe de alta parte, daca totusi ai fost ales, fie esti oprit din evolutie la data recenziei si incremenit in lista, fie ti se discuta o carte colaterala, dar ti se omite contributia esentiala.
Exemple pentru primul caz sunt destule. In timp ce Ioan Buduca, Ioan Holban, Val Condurache, Al. Cistelecan sau Dan. C. Mihailescu sunt ramasi in insectarul din 1983-1986, Andrei Corbea "beneficiaza" de 1998, Gheorghe Craciun de 2000, Andrei Oisteanu e prins in numai cateva randuri, numai cat sa nu fie lipsa la apel, desi anvergura preocuparilor sale este (a fost) mult mai ampla. In plus, apar destul nume afirmate in jurul anului 2000, si asta intr-o carte intitulata "anii '60-'90"...
Exemplul flagrant de omisiune il gasim la Radu G. teposu, numit pe drept in 1986 "unul dintre cei mai buni cronicari literari de la noi", dar prezent aici doar cu "Viata si opiniile personajelor", cu toate ca marea lui carte va ramane "Istoria tragica & groteasca a intunecatului deceniu literar noua", de care - fara pic de fair play - I.B.Lefter nu pomeneste. Aceeasi mentalitate pagubos-concurentiala e de intalnit in... absenta lui Mircea Mihaies, care, orice s-ar spune, merita sa figureze intr-un sumar ce-i cuprindea pe Andrei Bodiu si Ioan Bot, pe Ion Buzura si Corina Ciocarlie! Ca sa nu mai vorbim de absenta lui H.-R. Patapievici, in orice caz cea mai spectaculoasa aparitie in eseistica noastra postceausista, in catalogul lui Lefter figurand la eseu Adriana Babeti si Gheorghe Iova!
Dar uite ca, luat de patosul congener, am inceput cu sfarsitul, in loc s-o iau de la capat, acolo unde lipseste Serban Cioculescu, marea punte catre interbelicul critic, dar unde-i prezent Crohmalniceanu, a carui uriasa maculatura din proletcultism este pur si simplu expediata in formula: "a practicat critica proletcultista, fiind cand inaltat in rangurile nomenclaturii propagandistice a epocii, cand supus unor sedinte de infierare". Hai sa zicem ca Alexandru Piru poate fi "scutit de prezenta", cu toate ca, daca te pretinzi arbitru obiectiv al fenomenelor, pantocrator doctoral si didactic, esti obligat sa sesizezi trendurile si sa decupezi ponderea tuturor valorilor notabile, indiferent de culoarea ideologiei, de temperamentul critic, instrumentarul analitic s.a.m.d. De acord cu prezenta lui N. Steinhardt si a lui Ion Ianosi la eseistica neo-modernista, dar parca absenta lui Edgar Papu nu era de dorit intr-o
literatura totusi atat de putin dotata la capitolul eruditie in filosofia artei. Sigur ca Stefan Cazimir sau Matei Calinescu isi au locul in orice istorie a genului, dar pentru evaluarea conflictului fundamental care a scindat zeci de ani lumea noastra literara (modernitate vs. traditionalism, cosmopolitism vs. autohtonie, organicism etno-eticist vs. estetism liberalist etc.) Mihai Ungheanu ramane un nume de neocolit pentru oricine se pretinde instanta critica. Spuneti si dumneavoastra: e normal sa-ti alegi un titlu omniacaparator precum "anii '60-90. Critica literara", fara cea mai infima precautie de bemol la cheie, iar din carte sa-ti lipseasca examinarea polemicilor, a conflictelor doctrinare, a stilurilor, panoramarea relatiilor politicului cu ideologia literara si intr-un sumar care-i cuprinde pe Sorin Alexandrescu, Al. Dobrescu, Serban Foarta, Mircea Scarlat, Vasile Popovici, George Ardeleanu si Mihai Dragolea sa lipseasca Alexandru Paleologu si Alexandru George, Florin Manolescu, Alexandru Calinescu, Marian Papahagi si Cornel Ungureanu, Gabriel Liiceanu si Ion Simut? Insusi autorul - adevarat campion al dosarelor de tema, monitorizand actualitatea literara de decenii, cu sagacitate si voluptate - face in prefata un inventar de vreo, cred, doua sute de nume absente. Si atunci? De ce un astfel de titlu in locul unuia care sa sublinieze exclusiv afinitatile elective ale criticului? Numai ca sa vii mai iute pe piata, la concurenta cu "listele" lui Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Marian Popa si Eugen Negrici? (Va urma)
*) Ion Bogdan Lefter, Anii '60-90. Critica literara, Editura Paralela 45, 512 pag.
Acest material apare in Ziarul de Duminica suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
