Caută doar în titlu
Ziarul de Duminică

Corala patriilor pierdute/ de Elisabeta Lăsconi

... plutind peste mai multe destine în romanul Dacă treci podul Soweto de Monica Săvulescu Voudouri, şi îndeamnă la reflecţii ce ies din graniţele ficţiunii sau ale autobiografismului. Deşi se cuvine remarcat întâi forţa şi densitatea cărţii, formula îndrăzneaţă, personajele de o autenticitate şi originalitate cum puţine am descoperit, surprinse prin replici şi acte cu un dar rar al conciziei. Dar este un roman devastator prin istorii de viaţă, lămurind ce însemna să alegi calea plecării din ţară, căci dincolo de integrare sau reuşită socială se află umilinţe şi dureri greu de imaginat.

În jurul Marisiei, personajul principal al cărţii, autoarea construieşte din bucăţi un mozaic al lumii pe care a străbătut-o, portrete ale celor ce i-au devenit prieteni ori au ajutat-o într-un moment critic. Consemnând o anumită întâmplare face un arc peste ani, aşa cum se petrec lucrurile când îşi caută refugiu la mănăstire, cu fetiţa ei de mână, iar călugăriţa îi înţelege resortul profund al firii, şi alege alt drum pentru ea: cheamă poliţia şi le trimite la azil, asumându-şi să fie garant pentru ele. Şi reînvie un episod al copilăriei, când un iluzionist nu-şi putea face numărul din cauza fetiţei care-l privea cu ochi scrutători. 

Marisia trăia în Bucureşti, dar atmosfera devenise tot mai sufocantă, profesia de scenograf tot mai greu de împlinit, se simte captivă într-o relaţie amoroasă complicată. Şi atunci se iveşte omul providenţial, care îi oferă şansa unei vieţi noi, în altă parte. Acceptă aşadar fractura existenţei. De aici, traseul ei e reconstituit din mărturii felurite. Misterul vieţii de familie, boala psihică a bărbatului pe care ea l-a urmat între străini, fuga de acasă cu fetiţa ei, Nadia, de mână, tentativa refugiului la mânăstire, azilul şi pustiirea sufletească, recuperarea lungă şi dureroasă.

Câte patrii poate avea un om? Olanda şi Grecia sunt patrii în care Marisia îşi caută şi-şi găseşte un rost. Şi nu este singura. Într-o discuţie cu nepoata ei, Mamphela, copil înfiat de fiica ei Nadia din Etiopia, Marisia caută să-i explice diferenţele ce se topesc în vârtejul lumii de azi. O lume de contrastelor violente, în care diferenţele teribile dintre Nord şi Sud se văd tot mai clar. Dar există oameni care aleg să dăruiască şi să se dăruiască altora. Un asemenea personaj este Denise, sora lui Piet, absolventă de medicină, care nu vrea o reuşită socială în ţara ei şi alege altă cale: merge în Africa de Sud, şi acolo face un voluntariat incredibil.

Dacă treci podul Soweta surprinde trei generaţii de femei: Marisia, plecată din România în Olanda, apoi stabilită în Grecia, fiica ei Nadia, care părăseşte Grecia împreună cu soţul ei, Iorgos, şi practică medicina la Paris, şi cele două fete ale lor: Mamphela, adoptată ca bebeluş din Etiopia, şi Sofia. Zvârcolirile istoriei le ating pe rând, în multe feluri: Marisia şi Nadia pleacă din patria lor, trăiesc şi muncesc în altă ţară, pe când micuţele Mamphela şi Sofia sunt deja cetăţeni ai lumii.

Cele trei decenii cât cuprinde ca timp epic romanul înseamnă întâlniri cu oameni care, la rândul lor, îşi asumă biografii ieşite din comun. Cum este cea lui Piet, care îşi schimbă complet opţiunea de viaţă după ce, datorită surorii lui, Denise, înţelege viaţa din Africa de Sud. Cum este cea a lui Iorgos, care o însoţeşte pe colega lui de spital în Etiopia şi o vede ţinând în braţe bebeluşul de ciocolată îşi dă seama care-i rostul vieţii lui.  

Romanul este realizat ca o corală a vocilor ce alcătuiesc un fel de spovedanie colectivă, anunţând pe cel ce se mărturiseşte: Eu, Marisa; Eu, Nadia; Eu, Jurrian; Eu, Piet; Eu, doctor Gerrit; Eu, Mamphela; Eu, Iorgos. Le preced motto-urile, în limbi diferite, pasaje rămase netraduse, ca dovadă că planeta a devenit un sat, unde se amestecă limbi şi drame, că lumea pare să redevină un uriaş Turn Babel, coborât şi întins pe orizontală. Cartea Monicăi Săvulescu Voudouri mi-a amintit de un frumos roman coral al japonezelor plecate în America la soţii lor în urma unor căsătorii aranjate de familii: Buddha din podul casei de Julie Otsuka (Editura Polirom, 2013), distins în 2012 cu PEN/Faulkner Award, în Statele  Unite, şi cu Prix Femina Étranger, în Europa.

 

Monica Săvulescu Voudouri, Dacă treci podul Soweto, Editura Tracus Arte, 2015, 192 pag.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.