Influenţat de alternativa diversităţii, antrenatde tendinţa mereu crescătoare in ceea ce priveşte prezenţa unornume tot mai importante reprezentând zone muzicale tot maidiferite, publicul - chiar la nivelul populaţiei citadine dinintreaga ţară - a devenit mai selectiv, tot mai greu de "prins" cuoferte derizorii.
Ca exemplu - păstrându-ne inzona genului clasic, aflat de altminteri nu tocmai in topul ofertei-, este de ajuns să menţionăm fenomene muzicale precum FestivalulInternaţional "George Enescu", Turneul Music On LG sau Stradivarius- susţinute de Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan Suma -,Festivalul "SoNoRo" sau Festivalul "Enescu şi Muzica Lumii" de laSinaia, alături de toată activitatea concertistică a OrchestreiNaţionale de Tineret. Toate aceste exemple, nu singurele, dar nicimult mai multe ca impact real asupra percepţiei publicului larg, auinceput să modifice pragul de aşteptare a publicului in privinţanivelului artiştilor români care urcă pe scenă (şi nu ne referimdoar la nivelul artistic). Incet, dar sigur, o relaţie de respectreciproc incepe să se infiripe. O legătură pe care o dorimconsolidată constant pe viitor, de preferat lacrimogenelordeclaraţii de "dragoste eternă".
Prin propriul exemplu, oferit nudoar accidental cu ocazia unui concert singular, ci de-a lungulunor lungi şi istovitoare turnee prin toate colţurile ţării (cumeste cazul efortului concertistic intreprins de Romanian PianoTrio), şi muzicienii români - chiar dacă incă in număr foarte mic -incep să se alinieze unei mentalităţi mult mai ancorate inrealitate.
Este vorba despre exemplul datde majoritatea covârşitoare a artiştilor importanţi dinstrăinătate, prezenţi in număr foarte mare pe scenele noastre cuocazia Festivalului Internaţional "George Enescu". Conform acestuimodel, prin intregul prezenţei sale scenice, de la nivelul artisticşi cel intelectual propus de interpretare şi până la modul in careempatizează cu felul cum răspunde publicul, "Artistul anului 2009"trebuie să creeze publicului impresia că primeşte mai mult decâtplăteşte. Că se află, cu alte cuvinte, in faţa unei oferteintelectuale accesibile şi de nerefuzat. Această ofertă este atâtde atractivă, incât spectatorul nu va rata nici data următoareocazia de a plăti biletul şi de a se afla in sală, fiind mai dispussă se lase cucerit, sedus de arta celor pe care ii admiră şi iirespectă.
Per total, acest demers delocsimplu nu este deloc compatibil cu noţiunea de restrângereeconomică. In mod paradoxal insă, pe fondul unei astfel desituaţii, publicul românesc a avut ocazia de a veni in contact cuşi mai mulţi artişti de valoare faţă de "prosperul2008".
In ceea ce priveşte muzicaclasică, partea leului a revenit Festivalului Internaţional "GeorgeEnescu". Devenit fenomenul major al vieţii noastre artistice, acestfestival işi ocupă cu tot mai mare forţă de convingere locul incultura română de azi.
Ceea ce trebuie conştientizateste insă faptul că energia acelor artişti-promotori-organizatoriai celorlalte festivaluri şi turnee din România menţionate mai susa fost aproape epuizată pe parcursul anului 2009. Intrebări grave,de genul "Oare sunt chiar singur?", incep să se pună la modul celmai acut. Aceşti artişti români, care chiar promovează valori şiidei cu adevărat relevante pentru publicul de azi, sunt fărăindoială incurajaţi - chiar dacă la modul indirect - inclusiv deoferta concertistică de valoare dedicată altor stiluri muzicaleprecum rock-ul, jazz-ul sau world-music. Numai că sprijinulmaterial este singurul care contează cu adevărat pentru caproiectele lor de valoare să poată fi continuate.
Parteneriatul public-privat, aşacum este el dorit şi de artiştii-promotori din România, trebuietrecut in continuare pe lista marilor neimpliniri ale anului 2009.Fără resorturile care să motiveze acest mod de finanţare a culturiiin general, educarea publicului doar prin artişti aduşi dinstrăinătate va rămâne fără referent. Iar acesta este şi va rămâneartistul autohton.
OLTEA SERBAN-PARAU (n. 12martie 1969) este muzicolog si critic muzical, actualmenteredactorul-sef al postului public Radio Romania Cultural, dupa ce acondus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semneaza incontinuare rubrici saptamanale in Ziarul de Duminica siAdevarul literar. Activitatea ei publicistic" cuprinde peste2.000 de articole aparute in presa scrisa, majoritatea pe tememuzicale, sute de emisiuni si programe de radio si numeroaseemisiuni si aparitii TV. Este semnatara traducerii si a articolelorprivind compozitorii romani pentru Larousse - Dictionar de marimuzicieni, si responsabila cu sectiunea muzical" aDictionarului enciclopedic. Este membra a UniuniiCompozitorilor si Muzicologilor din Romania. A fost distinsa cu maimulte premii, printre care Premiul pentru Originalitatea ProfiluluiRadiofonic al Consiliului National al Audiovizualului in 2002 siPremiul pentru Publicistica al Uniunii Compozitorilor siMuzicologilor din Romania in 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
