Stieg Larsson a murit de infarct, la varsta de 50 de ani, in 2004, dupa ce i-a pus in brate editorului sau trilogia Millenium, prima sa productie literara. Legenda spune ca Stieg Larsson a murit tocmai din pricina efortului epuizant la care l-a constrans alcatuirea trilogiei. Volumele The Girl With the Dragon Tatoo, The Girl Who Played With Fire si Castles in the Sky au strans cohorte de cititori (sase milioane de exemplare tiparite) si au contrariat numeroase tabieturi de lectura: in Marea Britanie, unde cititorii sunt dependenti de formula anglosaxona a thrillerului si refuza cu imbufnare superioara tentativele venite din alte zari literare, trilogia a detronat, in topul vanzarilor, politistele locului; in Franta, la inceputul toamnei 2007, cand toata suflarea astepta sa vada ce a mai scris Amelie Nothomb, Houellebecq sau Dantec, Millenium ajunsese cea mai cautata si mai prizata carte "de la rentree litteraire". In Suedia, tara de bastina a autorului, cu o populatie de 9 milioane de locuitori, detonante sunt cifrele care consemneaza exemplarele vandute: in doar cateva zile de la aparitia in standuri a trilogiei, au fost epuizate 500.000 de exemplare. Un succes de public normal, cata vreme aventurile te absorb irepresibil, iar promisiunea fiecarei noi pagini are tensiunea asteptarii unui nou episod din, sa zicem, Clanul Soprano. Mai putin obisnuita, pentru cititorii de romane politiste, este incarcatura lor aditionala, greu digerabila indeobste: politica, mondializare, pericolul fascist, retele de prostitutie, servicii secrete, probleme economice, istorie... Si, cu toate acestea, Millenium se citeste cu disperare, fanii sai se organizeaza in cluburi, iar vocile care il numesc "opera politista a deceniului" sunt din ce in ce mai numeroase. Eroul aventurilor, Blomquist, este ziarist (aceasta fusese si profesia de baza a lui Larsson) si isi incepe prima ancheta atunci cand un mare industrias ii solicita scrierea unei biografii. El este intotdeauna ajutat de bizara Lisbeth Salander, o juna punk, cu aparente de sociopata, mester inegalabil in probleme de informatica. Firele se incalcesc si se descurca sub ochii nostri, trecem din lumea justitiei in cea spitalelor psihiatrice, din cea a politiei in spatiul masinatiunilor interlope. Un intreg univers - portret intens evocator al societatii moderne, sub toate unghiurile ei -, coerent si colorat, viu, dens si fascinant, care starneste apetitul violent al cititorilor, atinsi de sindromul foiletonului, pentru o continuare a trilogiei. Daca pana acum asteptarile in acest sens erau blocate de evidenta disparitiei lumesti a autorului, recent s-a ivit o raza de speranta. Eva Gabrielsson, tovarasa de viata a scriitorului din ultimii sai ani, a marturisit ca PC-ul pe care Stieg isi scria Millenium-ul ar contine pe hard disk volumul numarul 4. La auzul vestii, lesinurile si crizele de isterie ale cititorilor pofticiosi au fost insa palide pe langa tremurul familiei, pentru care o continuare a sagai ar insemna un plus de cateva milioane bune de euro in cont. Pana sa intram insa in Mileniul IV, justitia suedeza va avea serios de lucru. Eva refuza sa predea familiei (cu care Stieg incetase orice fel de relatie cu multi ani in urma) calculatorul, ea insasi nu are niciun fel de drept legal, iar singurul testament al autorului (redactat in 1997 si dat la iveala de catre jurnalul Svenska Dagbladet, la inceputul lunii iunie a.c.), anunta drept unic mostenitor (Larsson era un stangist fervent), PC din Suedia. Mai precis, partidul comunist lapon (chiar nu e o gluma!).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
