Despre regizorul Titus Muntean ştiam că are potenţial de laExamen, film realizat în 2003 cu o rigoare, expresivitate şiprofunzime care nu sunt doar rezultatul întâmplării sau inspiraţieide moment. Dacă acolo "cazul" tratat, plasat în anii '70, era alunui taximetrist nevinovat (interpretat memorabil de MariusStănescu) căruia i se distruge viaţa în urma unei acuzaţii de crimămanevrate de un diabolic procuror comunist (Gheorghe Dinică,perfect, ca întotdeauna), Caravana cinematografică seopreşte asupra finalului obsedantului deceniu.
Mai precis, la sfârşitul anilor '50, în Mogoş, un sat de muntedin Ardeal, soseşte un camion în care un activist şi ajutorul luicară role cu filme sovietice de propagandă menite să deschidămintea ţăranilor în legătură cu binefacerile comunismului ("luminacu care smulgem din întuneric masele populare"). Şi cum regizorulTitus Muntean spune despre sine: "Cred cel mai mult în râs",întâlnirea lui cu scriitura lui Ioan Groşan, după a cărui nuvelăomonimă a fost realizat filmul, s-a concretizat în portretul viu şide un umor de cea mai bună calitate al lumii satului la ciocnireacu un regim al cărui caracter odios n-a fost egalat decât deridicolul său imens.
Cel mai intens efect este contrastul dintre agitaţia căpoasă aactivistului Tavi (Dorian Boguţă, ideal distribuit în rol) şimirarea imensă a ţăranilor care se scarpină în cap la apariţia uneiasemenea arătări (precum ardeleanul din bancul acela, care, văzândo girafă, a exclamat: "No, d'apăi aşa ceva nu există!"). Dintre ei,Mircea Diaconu realizează memorabil portretul unui sătean molcom(Tanasie), al cărui bun-simţ respinge structural absurdul băgat pegât întâi cu binişorul, apoi cu forţa de reprezentanţii regimului,secondat de Ovidiu Ghiniţă, şi el foarte expresiv în rolultaciturnului Plopu.
Prima secvenţă antologică este cea a înnămolirii maşinii împinsede cireada satului în noroiul preistoric de pe uliţă, sub o ploaietorenţială. În faţa gesticulaţiei nevrotice a activistului Tavi şia tăcerii morocănoase a tovarăşului său grobian, Anton (foarte bunAlexandru Georgescu), Tanasie şi încă vreo doi consăteni prizăriţidau din umeri şi refuză să le facă jocul, ba mai mult, scot dindesagă nişte cârnaţi şi se ospătează, în dosul camionului, în timpce activistul spumegă încercând să urnească maşina din loc. Iardincolo de reuşita totală a gagului în sine, momentul surprindeperfect un soi de îndoială a oamenilor de la ţară, care, deşiconştienţi de ce făcuse deja comunismul în atâtea sate, nu puteaurealiza încă, pe de-a-ntregul, grozăvia care li se pregătea.
În continuare, povestea se dezvoltă tocmai pe margineaabsurdului şi grotescului acestei acţiuni de propagandă în sat,sarcasmul, ironia şi umorul îmbinându-se într-un comic de situaţiesusţinut şi extrem de înviorător. În plus, filmul reuşeşte cevaesenţial: este complet lipsit de ostentaţie şi de orice urmă dinacea atitudine cabotină prin care regizorii români de dinainte de'89 voiau şi trebuiau să dea greutate unor fapte grele de conţinut.Regizorul Titus Muntean are o abordare liberă şi relaxată, pe care,tot el, o sintetiza acum câţiva ani într-un interviu: "Cred că amşansa să fiu, măcar ca vîrstă biologică, un intermediar întregeneraţia <bătrână> şi cea tânără. E nevoie ca cineva sălămurească şi trecutul şi, slavă Domnului, avem destule de lămurit"(Titus Muntean, într-un interviu realizat de Iulia Blaga în2004).
A evoca, prin umor autentic, o epocă tragică din istorie nu faceca faptele narate acolo (sugerate la început, prezentate fărăechivoc la final - vezi scena violului) să fie mai puţin grave.Grotescul situaţiei este subliniat tocmai de ironia scânteietoare aaproape tuturor secvenţelor filmului. Remarcabilă, de exemplu, şicea în care activistul Tavi, de pildă, îngaimă deziderate de partidprintre înghiţituri de slăninuţă afumată şi ţuică de prunăadevărată, "cu mărgele", în timp ce oportunistul director al şcoliiîi ţine isonul, în cadrul mesei "de protocol" improvizate pentru ascăpa satul de mânia partidului şi urmările catastrofale aleconstatării neregulilor de la faţa locului.
La fel ca într-un episod din Amintiri din Epoca de Aur,dezideratul "înalt" al propagandei de partid este aplicat local cumultă culoare rurală, generatoare de gesturi şi momenteperplexante. Fiecare impediment ivit (cu voia sau din neputinţasătenilor) în calea "marii" proiecţii a filmului amplifică umorulsituaţiei, dar şi panica protagoniştilor că nu vor face faţăcerinţelor partidului şi vor fi aspru sancţionaţi. Există aici încăo secvenţă excelentă - a ilustrării teoriei proprietăţii de cătreţiganul care vorbeşte despre găina lui, apoi un alt moment, în carerolele de film, recuperate cu greu din noroiul şanţului, suntuscate deasupra butoiului cu borhot, lângă care a căzut răpus deaburii bahici miliţianul satului. Tot una dintre reuşite este"curtea" pe care politrucul Tavi i-o aplică drăgălaşei învăţătoareCorina (foarte pe rol graţioasa Iulia Lumânare), vrând de fapt săafle despre potenţiala iubită dacă "are dosar bun" şi devenind de-adreptul excitat nu datorită înfăţişării, ci ca urmare a dezvăluiriiprovenienţei ei - e fiică de ţărani săraci.
Şi tot aşa, filmul continuă, într-un amestec foarte bineechilibrat de ştiinţă a povestirii, detalii de culoare şi atmosferă(imaginea semnată de Vivi Drăgan Vasile este impecabilă, iarcoloana sonoră cu piese "mobilizatoare" merge ca unsă), de umor şitragism, strânse într-o poveste neaşteptat de proaspătă, care sigurle-ar merge la suflet multora dintre spectatorii români. Cucondiţia să ştie că aşa ceva există şi să intre fără prejudecăţi însală.
Caravana cinematografică. Producţie România, 2009. Regia:Titus Muntean. Cu: Dorian Boguţă, Mircea Diaconu, AlexandruGeorgescu, Iulia Lumânare, Ovidiu Ghiniţă, Melania Ursu, NicolaeUrs, Mihai Motoiu. Premiera: 28 mai. Distribuit de: TransilvaniaFilm
ANDREEA CHIRIAC-HENTEA (n. 21 ianuarie 1970,Bucureşti), absolventă (1994) a Facultăţii de Jurnalism şiŞtiinţele Comunicării din Universitatea Bucureşti. A fost redactorcultural la "Tineretul Liber", "Cotidianul" şi "Ziarul deDuminică", specializându-se în critica de film, semnând şi înpublicaţii de specialitate precum "Pro Cinema", "Re:publik","Apropo", "ProTV Magazin", "The One", "Playboy". A făcut parte dinstaff-ul TIFF - ediţiile din 2007 şi 2008 - ca redactor principalal caietului festivalului. Din 2009 colaborează tot la o rubrică defilm la Radio România Cultural.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
