LIVE: AFACERI DE LA ZERO: Cristina Cupar creează într-un atelier din Braşov genţi sub propriul brand şi îşi doreşte să ajungă cu produsele în afara graniţelor
Ziarul de Duminică

Brâncuşi, mai iute decât timpul. De la Hobiţa la Paris şi retur/ de Lucian Vasilescu

Omul ăsta a alergat, în vremea vieţii sale, mai repede decât timpul. Adică i-a luat-o mereu înainte. În 1926, una dintre sculpturile sale, o „Pasăre”, a fost vămuită la intrarea în Statele Unite ca o bară cilindrică de bronz, curbată şi subţiată la capete. Drept urmare, lui Constantin Brâncuşi i s-a cerut să achite o taxă de vamă pe kilogram de bronz. „Dar este o sculptură şi operele de artă sunt scutite de taxe vamale” – li s-a spus cerberilor. Aceştia s-au mai chiorât o dată la bucata de bronz şi au hotărât că nu văd într-însa nicio pasăre, că nu tu aripi, că nu tu cioc, că nu tu pene, pofteşte mata de plăteşte vamă sau îţi confiscăm tinicheaua. A urmat un proces Brâncuşi vs Statele Unite. În cadrul acestuia, „Pasărea” lui Brâncuşi a fost considerată „probă”. Procesul a durat doi ani şi, în 1928, s-a dat verdictul: sculptorul a câştigat iar bronzului său i-a fost recunoscută calitatea de reprezentare artistică a unei păsări, de fapt a zborului unei păsări.

Cu ceva vreme înainte de a pleca de cele lumeşti, Brâncuşi a dorit să lase atelierul său, cu tot ceea ce conţinea el, moştenire statului român. Dar, la 1951, artistul era tot înaintea timpului. Bravele autorităţi comuniste au trimis la Paris o comisie care să evalueze „moştenirea” şi au refuzat-o cu „mânie proletară”, catalogând-o drept burgheză şi decadentă, de niciun folos, ba chiar nocivă pentru eforturile de edificare a noii societăţi socialiste. Atelierul lui Brâncuşi a fost donat Franţei şi se găseşte acum în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă Modernă – Centre Georges Pompidou din Paris.

Chiar dacă i-au refuzat atelierul, comuniştii s-au trezit pe cap cu o moştenire brâncuşiană acceptată de vechiul regim, cel burghezo-moşieresc, şi anume „Ansamblul” de la Târgu Jiu.  Au vrut să-l „radă” însă au renunţat la această „abordare” şi au decis să-l lase în paragină.

Mai nou, cuprinse de un elan mai mult politic decât recuperator, noii administratori ai României şi-au propus să înscrie „Ansamblul” de la Târgu Jiu pe lista monumentelor UNESCO. Din nou, însă, Brâncuşi s-a dovedit a fi peste puterea de înţelegere a celor care au întocmit dosarul depus la UNESCO. Descrierea lucrării/ lucrărilor sale a fost făcută atât de „stângaci” (e un eufemism, desigur) încât responsabilii UNESCO s-au văzut nevoiţi să respingă propunerea României.

Din fericire pentru el, Brâncuşi nu a mai apucat să fie supus acestei noi umilinţe – odihneşte acum la Paris, în cimitirul Montparnasse. Deşi nici aici nu prea are parte de linişte: sunt voci care cer repatrierea rămăşiţelor sale pământeşti pentru a fi re-înhumate la Hobiţa natală pentru a-l aduce astfel, peste timp, acolo de unde a plecat, adică de la zero...

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.