O dată la doi ani, arhitecţii intră într-o competiţie care îşi propune să ia pulsul breslei, să evalueze, să ierarhizeze. Artiştii-ingineri îşi aleg din mapele doldora proiectele preferate, întocmesc documentaţia solicitată şi se prezintă în faţa juriilor naţionale de specialitate (este vorba despre mai multe jurii care deliberează simultan, câte unul pentru fiecare secţiune a concusului). Câştigătorii nu numai că sunt premiaţi, dar au şi şansa ca lucrările lor să circule prin ţară, să fie cunoscute / cunoscuţi, primind, astfel, un cec în alb pentru demersurile viitoare.
În acest fel se organizează, începând din 1994, Bienala Naţională de Arhitectură, cea mai importantă întrecere de profil din România, unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale desfăşurate la nivel naţional. Ediţiile de până acum au probat că premiile acordate constituie o certificare a valorii, fiind deosebit de semnificative pentru recunoaşterea profesională a tuturor participanţilor: arhitecţi cu drept de semnătură, urbanişti, arhitecţi de interior, conductori arhitecţi, designeri, scenografi, restauratori, istorici, critici de artă şi arhitectură.
Nu altfel s-au derulat lucrurile în ediţia 2014-2015 a Bienalei. Inaugurată la Bucureşti în octombrie 2014, expoziţia a ajuns la Cluj, după ce a poposit la Craiova şi Sibiu. Ea cuprinde 170 de proiecte (selectate din peste 300 înscrise în competiţie) aparţinând unor autori din toate centrele universitare ale ţării, cu învăţământ de profil.
Reunite sub tema Dilemele şi provocările spaţiului arhitectural (România 2013-2014), proiectele care pot fi văzute şi apreciate în sălile Muzeului de Artă Cluj-Napoca se încadrează în următoarele secţiuni: arhitectura locuinţei, arhitectura dotărilor comunitare, tehnologie – inovaţie – sustenabilitate, arhitectura patrimoniului cultural, arhitectura spaţiului public şi publicaţii de arhitectură. Privitor la problematicile pe care creaţiile selectate le suscită, comisarul bienalei, prof. dr. arh. Sergiu Nistor, sublinia relaţia complexă care îi reuneşte pe utilizatorii, finanţatorii şi spectatorii proiectelor de arhitectură. Care ar fi, aşadar, „dilemele” şi „provocările” cu care aceştia se confruntă?
În esenţă, s-ar putea spune că este vorba tot despre horaţianul Utile dulci citit în cheie contemporană, unde „utile” însemnă soluţii ecologice, cu materiale performante tehnic, moderne, elegante şi uşor de prelucrat, iar „dulci” – rezolvări spectaculoase, curajoase ca formulă, chiar şocante ca aspect arhitectural. Din simbioza celor două cerinţe au rezultat proiecte de un rafinament remarcabil al soluţiilor, care, dacă nu ar avea ataşate o documentaţie riguroasă, ne-ar duce cu gândul la o reunune a specialiştilor în SF.
„Bienala Naţională de Arhitectură” interoghează prin discursul său expoziţional atât în privinţa elementelor de evoluţie a unui oraş, a unui cartier, a unei locuinţe private, cât şi în privinţa modalităţilor prin care se decid acţiunile privitoare la dezvoltarea tuturor acestora. Sunt întrebări la care lucrările încununate cu premiul întâi dau răspusuri pe măsură. Am reţinut, aşadar, Premiul Preşedintelui de Onoare al Bienalei, arh. Dan Sergiu Hanganu din Canada, atribuit unui proiect demn de orice manual intitulat CASA OM (vezi foto 1); ansamblul de locuinţe din Bucureşti (zona Polonă-Eminescu) – secţiunea arhitectura locuinţei; amenajarea peisajului promenadei unui Mall din Bucureşti –secţiunea spaţiu public şi urbanism; amenajarea unor spaţii balneare la Sovata – secţiunea arhitectura dotărilor comunitare; proiectul din domeniul arheologiei industriale având ca obiectiv amenajarea vechii uzine de apă de la Suceava în Centru de cultură – secţiunea arhitectura patrimoniului cultural (foto 4 ).
La vernisaj, sala a fost plină de studenţii clujeni ai Facultăţii de arhitectură şi urbanism din localitate. I-am întâlnit şi a doua zi meditând în faţa planşelor expuse pe simezele Muzeului de Artă şi mi-am amintit cuvintele cu care unul dintre membrii juriului, prof. univ. arh. Mircea Ochinciuc, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti şi-a încheiat alocuţiunea: „expoziţia este o lecţie pentru cei ce vor să înveţe meserie!”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
