Incat nu poti sa nu te intrebi daca organizarea evenimentului nu serveste, de fapt, drept alibi pentru lipsa de productivitate a teatrului, obtinerea de fonduri de la finantatori si sponsori, atragerea publicului, pe care activitatea curenta a scenei nu-l prea mai intereseaza, si altele asemenea. Asta fiindca, peste tot in lume, festivalurile sunt apanajul unor asociatii, uniuni, bresle, firme specializate, atunci cand (rareori) nu sunt institutii de sine-statatoare; fiindca, peste tot in lume, teatrele fac spectacole. In Romania, teatrele fac festivaluri.
Aceasta fiind situatia (pe care, probabil, nu o va schimba decat instalarea normalitatii, peste multe decenii de-acum incolo), ramane sa vedem cum arata respectivele festivaluri. Trebuie spus ca, in general, arata bine, adica au program bogat (in functie si de tema pe care o propun), sali pline (spectatorii fiind curiosi sa desopere sau sa redescopere trupe din alte orase si chiar alte tari) si felurite atractii suplimentare, precum conferinte, dezbateri, expozitii, concerte, lansari de carte s.a.m.d. La ora actuala, organizatorii stiu ca un festival trebuie sa fie mai mult decat o simpla insiruire de reprezentatii; totusi, in ultima instanta, succesul festivalului depinde direct de nivelul calitativ al acestor reprezentatii. Iar in acest punct chestiunea devine, adeseori, spinoasa.
De toate acestea au dovedit ca sunt constienti initiatorii unuia dintre cele mai proaspete festivaluri din tara, care se numeste TAMper2 si se desfasoara la Sfantu Gheorghe (Covasna). Numele reuniunii (sunand nitelus ciudat si, as zice, nu din cale-afara de fericit) vine de la cel al institutiei organizatoare - Teatrul "Andrei Muresanu" - si de la conceptul sau structurant: "cuplarea" spectacolelor a doi regizori, unul roman si unul ungur (din Ungaria), alesi in functie de o insusire comuna. Nu stiu ce anume l-a facut pe directorul (de teatru si de festival) Florin Vidamski sa-i aduca impreuna anul trecut, la editia inaugurala, pe Radu Afrim si Árpad Schilling (spre regretul meu, nu am frecventat manifestarea); acum, la editia a doua (16-20 septembrie), perechea a fost alcatuita din Gianina Carbunariu si Viktor Bodo, amandoi avand preocupari dramaturgice solide, documentate si prin volumul lansat cu acest prilej, volum scos de editura Unitext si continand, in versiune bilingva (romana si maghiara - traducatori: Paul si Rita Sebestyen), piesele Viitorul suna bine de Gianina Carbunariu si Mautocatamdisparut de Viktor Bodo (dupa romanul Procesul de Franz Kafka). De altfel, spectacolul cu acest din urma text, produs in 2005 de prestigiosul teatru budapestan "Katona Jozsef", l-a si reprezentat, ca director de scena, pe Bodo, alaturi de Suflete moarte, dupa Gogol (cu Szputnyik Hajozasi Tarsosag, trupa independenta, infiintata de regizor), activitatea regizorala a Gianinei Carbunariu fiind, la randul ei, ilustrata prin montarea unui text propriu - mady-baby.edu - si a piesei Sado-Maso Blues Bar de Maria Manolescu, ambele, productii ale Teatrului (Foarte) Mic din Bucuresti. Afisul festivalului a mai inclus doua reprezentatii "extratematice" - De mana de Sofia Fredn, montata de Radu Afrim la teatrul-gazda, si Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz, in regia lui Laszlo Bocsardi, la Teatrul "Tamasi Aron", cu care "Andrei Muresanu" imparte cladirea -, precum si doua colocvii (unul pe tema finantarii proiectelor culturale, moderat de Marian Popescu, si unul intentionand sa provoace un dialog profesional intre cei doi artisti "principali", moderat de Mihaela Michailov), plus o Bursa menita sa stimuleze interesul tinerilor regizori pentru scena covasneana de limba romana. O oferta generoasa, asadar, si avand, mai ales, meritul de a se adecva perfect specificului colectivitatii inauntrul careia functioneaza institutia-gazda: o colectivitate bi-etnica si bilingva, unde, pentru a-si pastra audienta, teatrul (si indeosebi teatrul roman, cu public "propriu" putin numeros) trebuie sa-si asume nu doar misiuni artistice, ci si sarcini sociale si comunicationale. E ceva rau in asta? Dimpotriva.
Dimpotriva, in special pentru ca spectacolele invitate la TAMper2 au fost cel putin interesante. Am pierdut, din ratiuni de program personal, Suflete moarte, dar toate productiile din Romania (despre care am si scris, de altminteri, la vremea premierei lor) intra, dintr-un motiv sau altul, in categoria "de vazut (neaparat)". Recunosc insa ca la Sfantu Gheorghe m-a adus reprezentatia Teatrului "Katona Jozsef", teatru de importanta europeana prin tinuta spectacolelor sale; cat despre Bodo, excelenta lui montare de-acum cativa ani cu Nefericitii de Milan Fust, la Compania "Tompa Miklos" a Teatrului National din Targu-Mures, ma convinsese ca este un regizor ale carui acte si fapte merita sa fie urmarite. Convingere intarita acum. Mautocatamdisparut a pornit, conform declaratiilor lui Bodo, ca o adaptare obisnuita a unei opere in proza; pe parcurs, povestirii kafkiene despre absurditatea suprarealista a unui sistem birocratic ce devine oprimant si, in cele din urma, letal i s-au adaugat, treptat, observatiile autorilor (co-semnatar al textului este Andras Vinnai) privitoare la lumea de astazi, nu mai putin absurda si suprarealista, ba chiar mai agresiva si mai nociva, sub aparenta libertatii ei fara de margini, decat filistinul imperiu habsburgic. A luat astfel nastere un scenariu - si un spectacol - unde intruziunea neasteptata a autoritatii in viata lui Josef K. ramane doar pretextul declansator al unei halucinante inventarieri a noxelor vietii moderne, de la mediile atotputernice la sexualitatea atotinvadatoare si de la violenta cotidiana la spalarea sistematica a creierelor. Un spectacol de extraordinara forta si energie, jucat de o la fel de extraordinara echipa actoriceasca, ai carei componenti vadesc un antrenament psihofizic impecabil, o disponibilitate aproape neverosimila pentru improvizatie si o putere de concentrare iesita din comun. Un spectacol capabil sa impuna, el singur, un festival. Dar TAMper2 este oricum, la numai doi ani de existenta, un festival care s-a impus.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
