O carte superbă din multe puncte de vedere - conţinut, concepţie grafică, iconografie*. De-a lungul timpului, oamenii au vrut să cunoască lumea în care trăiesc şi s-au aventurat dincolo de hotarele cunoscute, pentru noi experienţe. Unii şi-au urmat visul personal, alţii au fost conduşi de curiozitate ştiinţifică, alţii doar de aventură. Acest atlas reuneşte poveştile tuturor temerarilor care au făcut multe minţi tinere să vibreze şi să se înfierbânte, la aflarea isprăvilor lor, indiferent care vor fi fost motivele plecării pe trasee neexplorate. Un atlas care dezvăluie istoria primelor expediţii, de la călătoriile cu mici ambarcaţiuni din Antichitate, până la provocările moderne din spaţiu. Fiecare poveste este însoţită de hărţi realizate special, de cronologii, ilustraţii diverse bine documentate, care dau cărţii un statut de operă de referinţă.
Editor consultant este Raymond John Howgego, cercetător şi om de ştiinţă, care a elaborat singur cele patru volume ale lucrării "Enciclopedia explorării", publicată între 2003 şi 2008. Colaboratorii săi la volumul pe care îl prezentăm în acest număr au fost profesori, şefi de catedră, cercetători asociaţi, istorici la diferite universităţi din Anglia, Australia, Statele Unite, Noua Zeelandă - Robert Clancy Am, Michael Gorn, Betty Hagglund, Kari Herbert, John Keay, Huw Lewis-Jones, Peter Meredith, Nigel Rigby, John Robson, Duane W. Roller, Carl Thompson, Matthias Tomcsak.
Cartea cuprinde principalele călătorii din Antichitate şi Evul Mediu, apoi plecările europenilor în recunoaştere, descoperirile din Asia - trecători, deşerturi, junglă şi păduri , misionarii din Africa, explorarea Americilor şi a teritoriilor din Pacific, explorarea polară, explorarea oceanelor, şi explorarea spaţială, inclusiv viaţa la bordul staţiilor spaţiale şi călătoriile în spaţiu în secolul XXI. Volumul se încheie cu un amplu capitol de referinţe, anume 100 de vieţi de exploratori pe scurt. Prin urmare, o carte de foarte larg interes.
Iată un exemplu de felul cum sunt tratate informaţiile. L-am ales, absolut la întâmplare, pe Vasco da Gama:
"Când Bartolomeu Dias - spune textul - a revenit în Portugalia, în 1488, după ce ocolise Capul Bunei Speranţe, cele povestite de el au dovedit existenţa unei rute maritime spre India. Au trecut, totuşi, aproape zece ani înainte ca o altă expediţie să pornească la drum. În 1497 şi 1498, patru vase bine echipate, sub comanda lui Vasco da Gama, au navigat spre est, în jurul capătului sudic al Africii, iar apoi spre nord, de-a lungul coastei de est. Furtuni cumplite şi curenţii oceanici puternici au îngreunat călătoria, dar flota a ajuns în Malindi. Aici, da Gama a angajat un cârmaci pentru a dirija vasele de-a lungul Oceanului Indian; va sosi pe coasta de vest a Indiei 23 de zile mai târziu. Încercările portughezilor de a intra în comerţul cu mirodenii din Calicut au întâmpinat rezistenţă, iar da Gama s-a întors fără un acord comercial definitiv. Cu toate acestea, legase Europa şi India pe mare şi a fost primit acasă cu mari onoruri."
Această introducere este completată de succinte informaţii care însoţesc hărţile, desenele, fotografiile, reproducerile. Iată-le:
"Turnul Belem din Lisabona, Portugalia, a fost construit de regele
Manuel, în 1515, pentru a celebra călătoria lui da Gama."
"După ce au plecat din Insulele Canare, vasele din flota lui da Gama s-au
pierdut în ceaţa densă. S-au regrupat în Insulele Capului Verde, de unde
au luat şi provizii suplimentare."
"Când da Gama, căruia îi aparţine acest portret, s-a întors acasă, regele i-a acordat titlul de «Dom», i-a dat o pensie anuală importantă şi l-a numit Amiral al Mărilor Indiene, cu licenţă de a face comerţ în India."
"Vasco da Gama a condus o flotă formată din treivase - São Gabriel, al cărui căpitan a fost, SãoRafael şi Berrio -, plus un vas cu provizii, scufundatdupă ce nu a mai fost nevoie de el."
"Când da Gama a trecut de Capul Bunei Speranţe, pe drumul de întoarcere, a scris: «Era să murim de frig din cauza vânturilor puternice şi îngheţate care au bătut cu atât mai puternic şi ni s-au părut cu atât mai reci cu cât veneam dintr-o regiune atât de caldă»".
"Bătută în 1898, această medalie marchează cel de-al patrulea centenar de la expediţia lui da Gama în India. Da Gama este numit pe această medalie «Descoperitorul Indiei»".
"Portughezii erau dornici să-şi rezerve o parte din bogatul comerţ cu mirodenii, iar expediţia lui da Gama i-a adus mai aproape de acest scop. Mirodeniile, cum ar fi scorţişoara, piperul şi nucşoara, erau, pe atunci, mărfuri la mare preţ în Europa."
"Cele trei luni petrecute de da Gama în India au fost neproductive şi umilitoare. Indienii nu au fost impresionaţi de mărfurile şi de darurile sale - ei voiau aur, dar el le-a oferit doar ţesături, pălării, miere, unelte din fier şi câţiva corali. Negustorii musulmani care erau deja acolo şi-au întâmpinat cu ostilitate rivalii portughezi. Până la urmă, da Gama a reuşit să cumpere doar cantităţi mici de mirodenii şi de pietre preţioase."
Nu e suficient pentru ca oricine să-şi facă o idee?
*) Marele Atlas ilustrat al explorărilor, Editura Litera
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
