Dimineaţa şi seara stăteam la baraca de tir cîştigam
lei albi pe care îi dăruiam cu generozitate
odată a venit o persoană avea sprîncene pictate
o iubeam nemaipomenit aşteptam să-mi vorbească
avea o plasă neagră pe picioare
o îmbrăcam mă plimba cu ea prin oraş
ceilalţi erau liniştiţi ce conta o persoană
îşi trăgeau bezna pe cap ca pe o pătură călduroasă
câţiva făceau şi glume ea îmi punea o mică mînă pe umăr
pe calea Floreasca
pe acolo nu mai ştiu când fusese un hipodrom noaptea
se mai auzea tropotul cailor
cîte un jokeu trecea plîngînd în hohote prin mijlocul
străzii
eu nu scoteam o vorbă ea mă ţinea de umăr
ceilalţi îşi rezemau coatele de masă se bucurau de
fiecare fum de ţigare
Din volumul Gellu Naum, Descrierea turnului, Editura Litera, Bucureşti 1975
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
