Congresul International de Istorie a Religiilor, desfasurat la Bucuresti in perioada 18-23 septembrie 2006, si-a ales ca imagine favorita Arca lui Noe, prezenta - ca si potopul - in atatea traditii din istoria religioasa a Europei si Asiei.
Prin grija pictorului Sorin Neamtu, Arca a propus o identitate vizuala comuna noilor volume din Studia Asiatica si Archaeus, caietului-program si brosurii celor 200 de rezumate ale conferintelor. Fiecare dintre ele a ilustrat un crampei din subdiviziunile istoriei religiilor, vazuta ca disciplina federatoare. Asa cum e Arca din Biblia Sacra Germanica (pe care ati zarit-o, poate, in prezentarea lui Bruckenthal din proiectul Mari romani). Coerenta programului articulat in zece sesiuni a fost concentrata in conferintele in plen sustinute de Sorin Antohi, Giovanni Casadio, Hubert Durt, Giulia Sfameni Gasparro, Moshe Idel, Hans G. Kippenberg, Andrew Louth, Jean Kellens si Andrei Oisteanu.
Engleza si franceza au reunit savanti din alte 30 de tari. Jean Leclant, secretaire perpetuel al Academie des Inscriptions et Belles-Lettres, si Liliane Ramarosoa, directoarea AUF-Bucuresti, au putut arata la Ateneu ca orasul din umbra al Congresului a fost Parisul. La nici o alta reuniune internationala de profil savantii francofoni nu au fost prezenti in numar atat de mare si la fel de convingator. Treizeci de cercetatori romani au revenit in tara cu acest prilej, in sfarsit sprijiniti de autoritati (Departamentul "Romanii de pretutindeni" al MAE). Intreaga conlucrare dintre ICR, MAE, MCC si AUF a decurs excelent. Nimic n-ar fi rodit fara concursul unor institutii private. O suta de auditori au putut profita din plin de densitatea exceptionala a marilor nume reunite in sfarsit la Bucuresti. Universitar, academic si cultural, Congresul produce un beneficiu de substanta si de imagine care va fi stabilizat prin publicarea volumelor de Acte.
In imaginarul religios antic, Arca reface, prin exponenti, un intreg. Episodul biblic insista asupra constructiei, dar spune prea putin despre retragerea apelor. Gratie Congresului, Bucurestiul a demonstrat ca se poate topi neajunsul prelungit in care ne scaldam, prea arar cuprinsi de remuscari cand repetam, patrimonial si de fapt fictiv, numele lui Eliade si Culianu. Presedintele Basescu si ministrul Iorgulescu au semnalat deja lipsa unei catedre universitare si a unui Institut de Cercetari de Istorie a Religiilor. Acum, dupa Congres - asa cum va fi intotdeauna istoria religiilor in Romania -, nimeni nu ar putea tolera o noua forma, oricat de ingenios ambalata, de baltire. Apele au numele lor de totdeauna: indiferenta, lipsa de viziune, impostura, netrebnicie. Se vor retrage?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
