Ziarul de Duminică

Anul Dante la Pavesiana/ de Stelian Ţurlea

galerie foto

galerie foto

Autor: Stelian Turlea

26.03.2015, 23:56 87

Probabil nimic mai firesc decât o aniversare la o librărie italiană din Bucureşti (Pavesiana) a marelui Dante, de la a cărui naştere se împlinesc 750 de ani în 2015. Mara Chiriţescu, patroana editurii şi a librăriei cu acelaşi nume a hotărât în luna februarie să inaugureze anul Dante cu o lectură din marele poet. A fost un succes, au venit tineri dornici să afle cât mai multe în italiană, s-au anunţat alţii. În luna martie, Lectura Dantis s-a repetat, la sfârşitul săptămânii trecute, în acelaşi spaţiu calm al librăriei Pavesiana, peste drum de biserica Boteanu. Evenimentul va deveni unul lunar. „Dacă îţi urmezi steaua, nu poţi greşi destinaţia”, e motto-ul librăriei Pavesiana inspirat din marele Dante.
Cum se desfăşoară aceste lecturi? Cam în felul în care şi le imagina Laszlo Alexandru, într-un text apărut anul trecut în revista „Orizonturi culuturale italo-române”. Îl cităm pentru claritatea lui:
„M-am hotărât să pornesc un şir de însemnări, pentru a desfăşura în mod sistematic ceea ce de câteva secole se cheamă Lectura Dantis. Este vorba despre o activitate specifică, impusă de înseşi caracteristicile poemului dantesc. Autorul şi-a gândit capodopera şi a scris-o în italiană, nu în latina dominantă în cancelarii la începutul lui Trecento, pentru a veni în întâmpinarea publicului, pentru a pune învăţăturile poeziei la îndemâna oamenilor de rînd. Totuşi, o seamă de obstacole serioase au stat, încă de-atunci, în calea cititorilor (care erau mai curând ascultători: tiparul încă nu se inventase, iar manuscrisele circulau aleatoriu).
Divina Comedie este o operă unică în istoria culturală şi, ca atare, trebuie parcursă altfel decât oricare alta. De la elementele cele mai banale. De obicei citim de la stânga la dreapta. Când am terminat, dăm pagina. Când am terminat paginile, am încheiat volumul. Ei bine, nu! Cu Divina Comedie nu aşa trebuie făcut! Ea e structurată pe terţine (aşadar grupuri de câte trei versuri). Citeşti o terţină. Când o parcurgi pe a doua, încep să te cuprindă ameţelile, din cauza limbajului metaforic, a aluziilor cultural-istorice, a strategiilor poetice. La a treia eşti pierdut în spaţiu. De la a patra te chinui degeaba, pentru că nu mai înţelegi nimic. Dacă încerci să parcurgi Divina Comedie în mod tradiţional, de la stânga la dreapta, ca orice altă carte, nu ai absolut nici o şansă. Oricine ai fi. După primele pagini dai cu cartea de pereţi şi renunţi la lectură. Dar atunci cum trebuie procedat? Parcurgi prima terţină (cele trei versuri). După care mergi la subsolul ediţiei şi citeşti explicaţiile. Apoi te întorci şi reiei, prin prisma lor, terţina abia parcursă. Abia la această a doua lectură începi să pricepi liniile generale de sens.
Pentru detaliile suplimentare, reorganizezi topica din interiorul terţinei parcurse. O trăsătură a Divinei Comedii este că autorul se delectează cu un «joc» intelectual răspândit pe-atunci. Şi anume întâlnim în lirica medievală structura de tip puzzle. Ce înseamnă asta? Ordinea cuvintelor este amestecată, nu mai respectă topica «firească». Atât în limba română, cât şi în italiană, avem  de obicei o construcţie sintactică de tipul: Subiect Ă Predicat Ă Complemente Circumstanţiale. De exemplu: „Copilul vine la şcoală fericit cu autobuzul în fiecare dimineaţă împreună cu fratele său”. Şi atunci am înţeles despre ce e vorba. Dar Dante nu spune aşa. El ar zice: „Cu fratele fericit autobuzul copilul la şcoală vine dimineaţă în fiecare”. De ce? Pentru că una din mizele poeziei este nu să exprime realitatea ca atare, în mod tranzitiv, ci să se joace cu materia primă, cuvintele. Artistul trebuie să împace tensiunea dintre conţinutul pe care îl are de redat şi forma estetică a edificiului.”
Nu vi s-a făcut dor să-l citiţi/recitiţi şi să-l înţelegeţi pe Dante?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO