Ziarul de Duminică

Andrei Pleşu: „Cultura, viaţa academică şi cercetarea ştiinţifică – o axă de supravieţuire durabilă”/ de Dorina Călin

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Dorina Călin

27.02.2015, 00:00 65

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, câştigător al Premiului Cetăţeanului European pe 2014, a declarat, săptămâna trecută, la ceremonia de decernare a distincţiei, că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura reprezintă o „axă de supravieţuire durabilă”, pe care trebuie să mizeze Europa.

Ceremonia de acordare a Premiului Cetăţeanului European – ediţia 2014, o distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE), a avut loc la sediul Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Câştigătorii din România, desemnaţi de Parlamentul European, sunt Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, precum şi Societatea Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea.

Cancelaria Premiului Cetăţeanului European a acordat distincţiile la propunerea europarlamentarului Cristian Preda, în ceea ce îl priveşte pe Andrei Pleşu, şi la propunerea europarlamentarului din partea Ungariei László Tőkés, în ceea ce priveşte Societatea Timişoara.

La evenimentul de decernare a premiilor au participat, printre alţii, Traian Ungureanu, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European (grup PPE), Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Pleşu, rector fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă, şi Florian Răzvan-Mihalcea, preşedinte al Societăţii Timişoara.

În discursul său, Andrei Pleşu a mulţumit mai multor persoane alături de care a înfiinţat Colegiul Noua Europă, dar şi celor care au avut o „gândire proeuropeană”.

„Primul rând de mulţumiri se adresează celor care, în această ţară, au avut o gândire şi o comportare proeuropeană, cu mult înaintea noastră. N-am inventat noi proeuropenismul, nici măcar părinţii noştri, nici măcar bunicii noştri. Vreau să amintesc câteva nume care au însemnat instalarea lentă, dar tenace a spiritului european în România”, a spus Andrei Pleşu. În acest sens, fondatorul Colegiului Noua Europă i-a menţionat pe Enăchiţă Văcărescu, Grigore Râmniceanu, Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, Alecu Russo, Eugen Lovinescu, Constantin Noica.

„Vreau, de asemenea, să mulţumesc «conspiraţiei» europene care a făcut posibil Colegiul Noua Europă. El s-a făcut în '94, fiindcă au pus mână de la mână nemţii, austriecii, elveţienii (...) Prin urmare, a fost o bună întâlnire în spirit european care a produs acest institut într-un moment în care România încă nu era membră în Uniunea Europeană. Şi asta spune ceva despre puterea şi interesul Uniunii Europene de a fructifica valori şi teritorii care nu sunt încă direct aparţinătoare organizaţiei”, a completat scriitorul.

De asemenea, Andrei Pleşu le-a mulţumit celor alături de care „a făcut şi face” Noua Europă, „o Europă în miniatură”, precum şi europarlamentarului Cristi Preda, care a făcut propunerea, Parlamentului European, care a acceptat-o, dar şi instituţiilor româneşti care i-au sprijinit atât cât au putut.

Totodată, Andrei Pleşu, a menţionat că viaţa academică, cercetarea ştiinţifică şi cultura ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă, pe care trebuie să mizeze Europa.

„Eu socotesc, văzând cât de grea e situaţia Europei de azi, că, dacă e un element de stabilitate şi continuitate în Europa pe care trebuie să mizăm, oricât pare de discret, este cultura, viaţa academică, cercetarea ştiinţifică. Astea ar trebui să fie o axă de supravieţuire durabilă”, a declarat fondatorul Colegiului Noua Europă.

Despre acest premiu, Traian Ungureanu a declarat că, în aceste momente, „a fi european e un lucru extrem de grav şi greu”, dar Andrei Pleşu are toate calităţile necesare.

„Andrei Pleşu are, în primul rând, toate calităţile pe care cred că le întruneşte un adevărat european. În primul rând, fidelitatea faţă de cultură, un lucru rar în Europa de astăzi, care foloseşte – atunci când e vorba de cultură – un limbaj evaziv, care reduce respectul faţă de valori  la o sumă de bifări ale unui nomenclator etic deseori searbăd. Andrei Pleşu merită acest premiu pentru că e un om care îşi respectă limba, eu nu ştiu dacă în ţara asta este cineva care vorbeşte şi scrie mai bine româneşte decât Andrei Pleşu, într-un moment de degenerare lingvistică generală, în spaţiul cultural românesc. În al doilea rând, Andrei Pleşu e un om fidel valorilor culturale propriu-zise, acelor lucruri pe care nu le mai înţelegem pentru că am uitat ce e cu adevărat cultura, ce înseamnă a face cultură”, a declarat Traian Ungureanu, completând că un adevărat european arată precum Andrei Pleşu.

De asemenea, Traian Ungureanu a spus despre Societatea Timişoara, care, la rândul său, a câştigat Premiul Cetăţeanului European, că este „unul dintre cele mai admirabile lucruri care au rezistat valului de indiferenţă” din România. „S-a vorbit înainte de 1989 de rezistenţa prin cultură. (...) Florian Mihalcea şi Societatea Timişoara au transformat, după 1990, rezistenţa în cultură, i-au dat nobleţe, i-au dat spirit”, a declarat Traian Ungureanu.

 

Fotografii de Mihai Dăscălescu

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO