Gh. Jurgea-Negrileşti
Troica amintirilor
Sub patru regi
Editura Polirom
Ediţia a doua, revăzută şi adăugită. Ediţie cartonată, cu imagini. Prefaţă de Constantin Ţoiu. Colecţia „Memoria”. Sub patru regi, între La Belle Epoque şi 23 august 1944, defilează o galerie eclectică de personalităţi – Ionel Bătianu, N.D. Cocea, Pamfil Şeicaru, Duiliu Zamfirescu, Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Vinea, Paul Morand, Mareşalul Antonescu, Zelea-Codreanu, Miţa Biciclista, Elena Lupescu, Enescu, Păstorel, Stere, Cezar Petrescu… Lux, supeuri, baluri, separeuri, coupé-uri, Rolls-uri, mătăsuri, briliante, blănuri, tango, Veuve Clicquot, icre negre, poker, chemin-de-fer, Capşa, Corso, Athénée Palace, Europolis, Bucureşti, Iaşi… Conspiraţii, război, bombardamente, refugiu, păduchi, ploşnite, sânge, noroi… Bolşevici, gărzi patriotice, Roosevelt, Stalin, Churchill…„Nimeni nu-mi poate contesta calitatea de martor al epocii mele. Am consemnat acest proces-verbal ca grefierul lui Stendhal, în faţa viitorimii – veritabilă Curte cu juri.” (Gh. Jurgea-Negrileşti)
Andrei Pleşu
Despre frumuseţea uitată a vieţii
Editura Humanitas
Ediţia a doua, adăugită.
„Dacă îţi acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă şi nepătimaşă, vei găsi destule argumente să te bucuri...
Lucrurile (încă) funcţionează. Şarpanta lumii (încă) ţine. Mai există încă oameni întregi, tradiţii vii, întâlniri miraculoase. Trăim într-un sos toxic, dar el conţine încă mirodenii subtile, cu efect anesteziant. Marele animal cosmic nu pare încă să ia în serios agitaţia noastră propagandistică, spaimele noastre apocaliptice. Se poate trăi. Se poate trăi bine. Se poate (încă) trăi frumos.“
Matei Cocimarov
Casa Belzer
Editura Tritonic
Un roman de debut al unui autor care pare că este deja la maturitate. O poveste tentaculară despre arta şi societatea de astăzi, despre oameni buni şi oameni răi, despre oameni care au fost şi oameni care sunt, un roman social cu aroma interbelicului şi cu miasmele prezentului...
Costion Nicolescu
Carte pentru îndrăgostiţii care vor să se împrietenească
Editura Sophia
„Îndrăgostirea este o stare de ieşire din sine, de extaz, de jubilaţie. Îndrăgostirea presupune o serioasă voioşie a fiinţei, o săltare dănţuitoare a ei. A inimii, în primul rând, dar, în prelungire, şi a trupului. Acum pare să răspundă spontan şi mai propriu fiinţa chemării liturgice «Sus să avem inimile!» Inima saltă la vederea sau şi numai la gândul la cel de care eşti îndrăgostit. Ne aducem aminte de acel colind: «Toate stelele să salte, / Salte cerul şi pământul…» Şi, pentru îndrăgostiţi, chiar saltă, de-odată cu ei, întreg universul!”
Viorel Cacoveanu
Interviuri literare
Editura TipoMolodova
Colecţia Opera Omnia. Publicistică şi eseu contemporan. Realizate în perioada 1988-1989 şi publicate, cu o singură excepţie, în revista clujeană „Steaua“, interviurile acestui volum au suportat la vremea respectivă, susţine autorul, intervenţii din partea „cenzurii“, versiunea prezentată acum în carte, după douăzeci şi cinci de ani, reprezentând textul integral, „aşa cum au fost lucrate de autor şi intervievaţii săi“. Sunt interviuri cu: Ioan Alexandru, Ion Băieşu, Augustin Buzura, Ion Lăncrănjan, Adrian Marino, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Tudor Popescu, Valentin Silvestru, Eugen Simion şi Mircea Zaciu. Viorel Cacoveanu – gazetar cu vechi ştate, dar şi prozator şi dramaturg – concepe interviurile din perspectiva deconspirării intimităţii marilor scriitori, motiv pentru care dobândesc şi o calitate de document.
Dinu Pillat
Aşteptând ceasul amintirilor
Editura Casa Radio
Laureată pe 15 mai la Gala Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”, ediţia a III-a, la categoria „Cea mai bună carte netipărită: Audiobook”, pentru titlul Aşteptând ceasul amintirilor de Dinu Pillat, apărut în colecţia „Vocile memoriei”. Înregistrări din Arhivele Radio România (1967-1970; 1991-2000). Realizatoare: Anca Mateescu. Prezentare de Anca Mateescu. „După ispăşirea anilor de detenţie politică, scrie prezentatoarea, Dinu Pillat nu va mai scrie niciodată literatură. Astfel încât cel mai grav atentat al regimului comunist asupra lui Dinu Pillat nu a fost tortura fizică, nici perioada anilor de detenţie, nici teroarea la care au fost supuşi prietenii şi familia, ci faptul că a ucis în el scriitorul. Arestându-i romanul şi pedepsindu-l exemplar pentru această carte, autorităţile comuniste au blocat definitiv orice dorinţă a lui Dinu Pillat de a mai scrie ficţiune. Colaborarea lui Dinu Pillat cu Radioul a fost posibilă doar în perioada de relativă destindere a anilor ‘68-‘70 şi a fost una «dificilă». În Fonoteca Radioului s-au păstrat doar câteva înregistrări cu vocea lui Dinu Pillat, ceea ce sporeşte valoarea documentelor sonore existente. Sunt texte despre Ion Pillat, Ion Vinea, Mihail Sebastian, Ionel Teodoreanu, Emil Botta, G. Călinescu, Charles Baudelaire. Lor le-am adăugat amintirile câtorva prieteni, cei mai mulţi foşti colegi de detenţie, implicaţi şi ei în «Procesul intelectualilor»”.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
