Derutanta, deliberat provocatoare si insatiabila profesional, Ruxandra Cesereanu* este la ora de fata una dintre cele mai productive energii din cercetarea noastra literara, socio-istorica, etnopolitica.
La 40 de ani, lector la catedra dfe jurnalism a Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai, redactor din 1991 la Steaua, director de program la Centrul de cercetare a imaginarului din Cluj ("Phantasma"), bursier Fulbright si CEU, Ruxandra Cesereanu a publicat peste zece carti, dintre care se detaseaza pana acum cele doua volume rezultate din teza de doctorat sustinuta in 1997: Calatorie spre centrul infernului. Gulagul in constiinta romaneasca (1998) si Panopticum. Tortura politica in secolul XX (2001). In plus, apetitul ei pentru psihoistorie si analiza mentalului colectiv, atractia fata de comportamentul sexual, structurile sadomasochiste si tot ce tine de manifestarile cruzimii, pulsiunile devoratoare etc. s-au incorporat deopotriva in plan stiintific si poetic, dar si in stufoasa, coplesitoarea sexualitate din romanul Tricephalos, pe care l-am comentat nu chiar demult aici, v. nr. 5 din 7 febr.
De data aceasta instrumentarul se aplica asupra limbajului pamfletar al presei romanesti, asupra resentimentelor colectiv-agresive (cu sau fara Gustave Le Bon) din Romania mineriadelor si a lui C.V.Tudor. Ambitioasa si compozita, cartea are o invidiabila forta de cuprindere. Ea porneste de la examinarea conservatorismului eminescian ipostaziat in tonalitatile pamfletare de la Timpul si ajunge la a cincea mineriada din ianuarie 1999, trecand, pe rand, prin ironia coroziva si cinismul piscator caragialian, prin infernul scatofil al pamfletariei argheziene, prin spumegatiile iudeofobe ale presei legionare care fac "buna" pereche cu cruzimea vindicativa a imprecatiilor din Scanteia, pentru a ajunge la 1990 in putrefactia pe nume Romania Mare (gazeta lui Eugen Barbu aprobata de Petre Roman), dar flancata cu brio, pe atunci, de Adevarul, Azi si Dimineata, iar apoi, la antipod, la ultrasexualizarea limbajului publicistic in Academia Catavencu si Plai cu boi.
In fine, analiza scrisorilor de amenintare primite de Ana Blandiana in "epoca Pietii Universitatii" e de natura sa provoace bunului simt o perplexitate ingretosata, in vreme ce intermezzoul dedicat - pe urmele lui Raoul Girardet si Lucian Boia - mitologiei politice existente si la romani (mitul conspiratiei universale iudeocomuniste, mitul cetatii asediate, mitul Salvatorului s.a.m.d.) deschide perspectivele altor abordari.
Nu avem, din pacate, spatiul necesar exemplificarilor. Cartea este deopotriva cuprinzatoare si sagace, statistica si suculenta. Factologica si speculativa, sinteza a gazetariei pamfletare de la noi, ca si o reuniune a polaritatilor politice extremiste in unghiul retoricilor de animalizare-intru-linsare a adversarului si de sexualizare a limbajului. Observatii incitante la tot pasul, de la corporalizarea Romaniei ("cadavru sangerand") la Eminescu si Caragiale (trupul bubos si fetid al tarii), etica "tepesismului" si registrul dejectional la Arghezi (figurile sfartecarii, ale hoitului, bolgia pantecelui etc.), similitudinile de limbaj la gazetele legionare si cele comuniste, "masinaria falica" a organelor" de presa PCR, "predilectia anala" si "orgasmul verbal catalizat de ura viscerala" din Romania Mare... si cate altele. In fine, cum zice autoarea, "cartea nu se doreste a fi un indreptar, ci o fotografie de grup" care "va resuscita tulburatoarea intrebare: cine suntem noi, romanii, si cum putem fi asa cum suntem?".
Ei bine, aici intervin rezervele mele si dorinta de-a amenda titlul lucrarii. Totul, dar absolut totul, aici, e de intalnit peste tot in lumea civilizata. Nimic, absolut nimic nu este specific romanilor, nici in limbaj, nici in subconstient, in maladiv, in patologicul retoricii pamfletare, in "furia multimilor" s.a.m.d. Presa noastra a pornit, la stanga, din presa franceza (Romanul lui C.A.Rosseti) cu tot retorismul misionaro-vaticinaro-pamfletar, dupa cum linia germana a determinat presa de dreapta (inclusiv inflamarile xenofobe eminesciene de la Timpul). Presa legionara si cea bolsevizanta sunt identice suratelor din constelatia europeana de tip Action francaise - L'Humanite, ca sa nu mai vorbim de universala jungla resentimentara a terorismului de masa, de la atrocitatile din Vendeea si cultul masacrului de la 1789, ca si la 1945, cu tratamentul popular bestial afectat colaborationsimului in Franta, cu Europa esafoadelor si a ghilotinei, pana la Ku-Klux-Klan etc. etc., inclusiv antisemitismul si pogromurile desfasurate de-a lungul si de-a latul lumii, in Spania ca si in Ucraina, in Portugalia, Anglia, Polonia, Germania s.a.m.d. Aici, adica in Rau, suntem cu totii o apa si-un pamant. "Imaginarul violent al romanilor" este imaginarul violent al omului dintotdeauna si de pretutindeni. Etologia bate geografia, ca sa zic asa. Incolo - toate bune.
*) Ruxandra Cesereanu, Imaginarul violent al romanilor, Editura Humanitas, 400 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
