Actul de naştere al adictologiei (studiul şi tratamentuladicţiilor, adică al dependenţelor fiziologice sau psihologice)poartă data de 20 octombrie 1999, când Jurnalul Oficial al Franţeia recunoscut noua disciplină de graniţă şi, implicit, diplomeleviitorilor specialişti (adictologii). Termenul, făcând partedintr-o nomenclatură, a fost preluat imediat, cu minime adaptăriortografice şi ortoepice, de toate limbile de cultură (v. engl.addictology, sp. adictología, rom. adictologie etc.).
Cuvântul s-a format în franceză, din addiction "dependenţă de osubstanţă sau, figurat, de o activitate" + -logie, sufixul caredesemnează ştiinţele. Despre addiction, cu prima atestare în 1979,dicţionarele franceze spun că este un "cuvânt englez", ca şiaddict, cu o primă atestare încă şi mai recentă, din 1985. De ceavea nevoie franceza de cuvinte luate din engleză (addict,addiction) când avea la dispoziţie pe dépendant şi dépendance?Probabil pentru acelaşi motiv pentru care medicii nu vorbescniciodată despre cancer ci despre neoplasm, preferând cuvintelorintrate în uzul general, cunoscute de toată lumea şi mustind desensuri şi de conotaţii, termeni reci, pur denotativi.
În engleză, addict este un cultism din lat. addictus, participiultrecut al lui addicere, "a dedica". Prima consemnare este din 1520,dar sensul modern de "toxicoman, dependent de droguri" este din1909, cu referire la morfină. Engl. addictio, din lat. addictionem,a avut iniţial sensul mai general de "înclinaţie, apucătură", dardin 1906 s-a specializat pe dependenţa de droguri (la început cureferire la opiu). Limba engleză a contribuit aşadar, prin addictşi addiction, preluate de franceză, la fenomenul general deîntărire în limbile romanice a elementului latin, prin împrumuturiculte.
În limba română, după ştiinţa noastră, adict şi adicţie au începutsă fie folosite după 1989. S-ar putea să fi fost utilizate şiînainte de către specialişti, dar uzul trebuie să fi fost redus lacâteva ocurenţe, pentru simplul motiv că în societatea închisă deatunci consumul de droguri era foarte restrâns. Cu excepţia Mareluidicţionar de neologisme din anul 2000, în care apare adicţie"dependenţă de drog", explicat prin franceză, nici un alt dicţionarromânesc de limbă nu consemnează vreun membru al familiei lui adict(adictiv, adicţie, adictologie).
Pentru adj. adict, -ă, prima noastră consemnare, cu sensul propriu,este din 2007 ("prostituată venită la oraş la şaptesprezece ani; laoptsprezece ani intră pe pococaină (crack-cocaine); de lanouăsprezece ani este atât de adictă încît nu mai deosebeşte ziuade noapte", Steaua 12 / 07), iar doi ani mai târziu apare şi cusensul figurat, "dependent, obsedat" ("Această viziune asupramuncii a dus la crearea în America a ceea ce se numeşte«workaholic», un om adict muncii, care se gândeşte în permanenţă lacerinţele slujbei, inclusiv după orele de muncă, sau în week-end",Curentul 17 VII 09).
Adictiv, "care creează dependenţă", din fr. addictif, apare, curioslucru, în fişele noastre în 2003, cu un sens secundar: în "o sutăşi ceva de pagini livrate într-un stil impecabil şi adictiv" (G. 6II 03 p. 14), adictiv este sinonim cu "ataşant, seducător". Pentruacest sens, găsim chiar un superlativ ("(Romanul) e ultra-adictivşi plin de faze pe care veţi muri să le daţi mai departe", G. 14XII 07 p. 31). Abia cinci ani mai târziu întâlnim sensul cu carecuvântul a fost împrumutat din franceză ("Centrului medicalMarmottan din Paris dedicat tratamentului conduitelor adictive",Cotid. 13 XI 08).
Pentru adictologie, prima atestare este din 2007 ("În perioada 4-6octombrie, dr. V.E. participă în metropola Moldovei, Iaşi, la uncongres internaţional de Adictologie...", Informaţia zilei (SatuMare) 3 X 07).
Pentru adicţie, şi sensul propriu de "dependenţă de droguri", şicel figurat de "dependenţă de o activitate" au, în fişele pentruDCR3, prima atestare în 2007 ("Centrul de Asistenţă Integrată aAdicţiilor din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şiProtecţia Copilului Sector 1…", Adev. 6 IV 07; "Psihiatrii […] audemonstrat că adicţia la computer este o realitate cu efectefiziologice măsurabile", Cotid. 24 V 07 p. 10).
Una dintre adicţiile psihologice a fost pomenită în citatul din2009 pentru adictiv: workaholic, compus englezesc-american din work"muncă" şi -aholic, element desprins din alcoholic pentru a desemnao obsesie. Urmând acelaşi procedeu a fost creat şi shopaholic:"Becky […] e o «shopaholică» (dependentă de cumpărături), capabilăsă calce pe cărbuni încinşi dacă la capătul lor se află cevainteresant de cumpărat" (G. 13 IV 06 p. 13).
Droguri, cumpărături, muncă până la epuizare, jocuri online… Ispitecontemporane. Depinde de noi să nu cădem în adicţie.
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acestarticol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de CuvinteRecente), aflat în pregătire la Editura Logos.
Cuvinte-cheie: adict, adicţie, adictiv, adictologie, workaholic,shopaholic
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent despaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoiredactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor laEditura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şipublicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, ChavelaVargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, DireStraits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibănepoţi. Are un nepot.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
