Paula Scalcău
Editura Omonia
Cuvânt înainte de Georgeta Filitti. Cel mai recent titlu al Editurii Omonia din Bucureşti reprezintă o sinteză cronologică în limba engleză, ilustrată integral color, care focalizează momentele-cheie ale prezenţei grecilor în spaţiul României de azi. Elenismul dezvoltat pe teritoriul de la Carpaţi, Dunărea de Jos şi litoralul apusean al Mării Negre timp de peste două milenii şi jumătate constituie, neîndoielnic, unul dintre cele mai bogate capitole ale diasporei greceşti. Deşi cercetat în ultimele două secole, sub multiplele lui faţete, de specialiştii români şi greci, fenomenul nu s-a bucurat până în prezent de o amplă prezentare unitară, ceea ce conferă acestei apariţii un merit aparte. Sinteza Paulei Scalcău urmăreşte afirmarea elementului elen în spaţiul românesc de la întemeierea primelor colonii greceşti pe litoralul Pontului Euxin, în sec. 7-6 î.Hr., până la jumătatea anului 2011. Lucrarea selectează informaţii din toate domeniile − economie, politică, biserică, cultură, ştiinţă, educaţie-învăţământ, artă. Este urmărit cu atenţie dialogul celor două culturi, afinităţile care au favorizat circulaţia cărţilor, a manuscriselor, a cărturarilor, subliniind perioada de apogeu de la sfârşitul sec.17 până la începutul sec. 19. Aflăm, de exemplu, că Alexandru cel Mare a traversat meteoric, în 335 î. Hr., Dunărea, păşind şi el pe solul Valahiei, că Bizanţul a stăpânit secole de-a rândul Dobrogea, civilizaţia lui punându-şi pecetea în Evul Mediu pe întreaga zonă de la nord de Dunăre, că Principatele Dunărene au fost, în sec. 14-19, un adăpost benefic pentru toţi cei refugiaţi în faţa expansiunii otomane. Numeroşi greci au ocupat în acest timp cele mai înalte funcţii în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, devenind episcopi şi mitropoliţi în Ţara Românească şi Moldova, principate vasale Imperiului Otoman, conduse între 1711 şi 1821 exclusiv de către domni fanarioţi. În sec. 19, personalităţi importante precum Apostolos Arsakis, Panaghis Harokopos sau Evanghelis Zappas au clădit, deopotrivă în România şi Grecia, instituţii care durează şi azi. Se poate afirma că niciun alt popor al continentului european nu a jucat un rol atât de semnificativ în trecutul istoric al României precum grecii. Urmărind şirul traducerilor din literatura neoelenă după 1989, îndrăznim să afirmăm că în nicio ţară est- sau sud-est europeană nu s-au tălmăcit mai multe lucrări decât în România. Iar astăzi Constanţa, ridicat pe locul anticei colonii milesiene Tomis, este cel mai important port din întregul bazin al Mării Negre.
Cuvântul înainte, semnat de reputatul istoric Georgeta Filitti, aparatul critic (bibliografia amplă, indicele), bogatul material iconografic (cu peste 400 ilustraţii), ţinuta grafică, înscriu lucrarea între reperele bibliografice indispensabile ale domeniului şi recomandă ediţia ca pe un veritabil eveniment.
Absolventă a Facultăţii de Istorie a Universităţii Alexandru Ion Cuza din Iaşi, Paula-Livia Scalcău (n. 1958) este, din 1981, profesoară de istorie în municipiul Drobeta-Turnu Severin, unde s-a stabilit. Lector la Secţia din Turnu Severin a Universităţii din Craiova, preşedinta (din 1995) şi sufletul Comunităţii elene din Drobeta-Turnu Severin. Doctor în istorie (2001) cu o teză despre "Cărturarii din Ioannina în Principatele Române în secolul 19", a semnat numeroase articole şi studii privind relaţiile româno-elene. Este, totodată, autoarea unor cărţi de referinţă: Grecii din România (lucrare apărută în 2003 şi reeditată, într-o versiune amplificată, în 2005), Elenismul în România (2006), De la Turnu Severin la Papingo (tradusă în 2010 în greacă şi publicată la Ioannina). Ambasador al elenismului, titlu acordat de Prefectura Atenei în 2007.
Anna Maria Sigmund
Dictator, demon, demagog
Întrebări şi răspunsuri despre Adolf Hitler
Editura RAO
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
