Ziarul de Duminică

Acum un veac – oameni şi probleme (XVI)/ de Ion Bulei

Ion Botez, Constantin Stere şi Garabet Ibrăileanu

Ion Botez, Constantin Stere şi Garabet Ibrăileanu

Autor: Ion Bulei

02.07.2015, 23:47 89

C. Stere:Definirea sensului relaţiilor românilor cu Rusia

Stere reia corespondenţa dintre istoricul german Hans Delbruck şi cel rus Piotr Mitrofanov din aprilie-iunie 1914, în care istoricul rus lămureşte cu claritate că pentru Rusia chestiunea balcanică nu e une guerre de luxe, nu este un vis de aventură al slavofililor, este o necesitate economică şi politică esenţială. Bugetul Rusiei se bazează pe export. Şi două treimi din acest export trec prin porturile din sud şi prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele dominate de otomani. „Numai stăpânirea Bosforului şi a Dardanelelor poate pune capăt unei situaţii intolerabile, pentru că existenţa unei puteri mondiale ca Rusia nu poate atârna de la... arbitrariul străinilor”. Drang nach Suden este o politică esenţială pentru Rusia şi din cauza slavilor din Peninsula Balcanică ce nu puteau fi părăsiţi. Din punctul de vedere al Rusiei cine se opunea acestui mod de a vedea al ei era considerat un duşman. Şi principalul stat care i se opunea era Germania. „Câtă vreme situaţia va rămâne neschimbată drumul la Constantinopol duce prin Berlin”. Concluzia istoricului german era clară: Rusia voia război pentru că voia Constantinopolul şi preponderenţă în Balcani şi Germania o împiedica. Stere îi mulţumeşte lui Mitrofanov pentru că nu se complică în sentimente şi pretexte făţarnice privind libertatea naţională a popoarelor din Balcani. Tendinţa istorică irezistibilă spre sud a imperiului rus explica acele repetate invazii ale Rusiei şi rezuma istoria relaţiilor românilor cu Rusia din ultimele două veacuri. „Noi stăm direct în calea acestui Drang nach Suden”. Sensul relaţiilor românilor cu Rusia era astfel definit. Şi Stere putea remarca cu ironie că dintre toţi oamenii politici ai României avuseseră dreptate beizadea Grigore Sturdza, care cerea o politică externă alături de Rusia şi tatăl lui, care, în timpul domniei sale din Moldova cerea voie consulului rus pentru a merge la băi sau găsea normal ca acelaşi consul rus să-şi permită să refuze a-i da mâna în public. C. Stere îl cita şi pe L.A. Casso, ministru la Petersburg la 1913, care, în cartea sa „Rusia la Dunăre”, expunea fără jenă planurile Rusiei privind împărţirea ţărilor române de-a lungul timpului. Între altele el dădea şi atitudini ale diverşilor oameni politici ruşi în ceea ce îi privea pe români (este citată şi afirmaţia lui F.P. Fonton, diplomat şi la Bucureşti, potrivit căruia spaţiul românesc era o pană între popoarele slave ale Balcanilor, o stavilă care împiedica unirea lor: „Dacă în locul acestor români ar fi locuit aici sârbii sau bulgarii, cât de simplu s-ar fi dezlegat atunci chestiunea orientală sau slavă”).

Tot Leon Casso e acela care preciza şi cauza pentru care Rusia nu-şi atinsese ţelul de a fi la Strâmtori şi stăpânitoare în Balcani: „neţinerea în seamă a echilibrului marilor puteri europene”. Ori, constata Stere, aceasta a fost valabil până la începutul războiului mondial. După ce acesta a început „nicio forţă materială nu-i mai poate opri Rusiei braţul”. Şi, ironic, Stere îşi continua argumentaţia: „Nu vor da voie Franţa şi Anglia, aliatele de azi ale Rusiei? Ah!... Rusia biruitoare va primi tutela Angliei şi a Franţei, în ce priveşte realizarea scopurilor seculare ale politicii sale, fără ca să fie silită direct prin forţă? Sau Anglia şi Franţa, după un război ca acela care însângerează astăzi lumea, vor porni imediat într-un alt război împotriva Rusiei, pentru a o goni din Balcani şi Dardanele?” Răspunsul stătea oricui la îndemână. Şi Stere citează pasaje din presă care demonstrau limpede că Rusia n-a pornit războiul fără să se asigure de susţinerea anglo-franceză a cererilor sale. C. Stere nici nu bănuia câtă dreptate avea. O va afla şi el după izbucnirea revoluţiei ruse şi publicarea documentelor diplomatice ale războiului în 1917.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO