Transporturile şi logistica, în topul viitoarelor motoare economice ale României, în viziunea investitorilor străini

Un studiu condus de compania de consultanţă şi audit EY arată că industria transporturilor şi industria automotive se află pe locul al treilea în topul posibilelor motoare de dezvoltare a României în perioada postpandemie, după agricultură şi IT.

Alex Milcev, partener şi liderul diviziei de asistenţă fiscală şi juridică la EY România, spune, pentru ZF, că motivele pentru care transporturile se află în topul opţiunilor investitorilor străini sunt costurile reduse cu forţa de muncă şi disponibilitatea acesteia, dar şi piaţa în dezvoltare, care permite intrarea de jucători noi.

„Industria de transporturi se află pe locul al treilea în topul posibilelor motoare de dezvoltare a României după încheierea pandemiei, după agricultură şi sectorul IT. Resursele locale necesare pentru dezvoltarea acestui sector au motivat investitorii să îl plaseze în top 3: costurile şi oferta pieţei de muncă, costuri operaţionale, precum şi o piaţă în creştere, care permite intrarea unor jucători noi”, a spus Alex Milcev.

Sondajul ET, lansat săptămâna aceasta, a avut un eşantion de 106 lideri de companii internaţionale, dintre care jumătate sunt în acest moment prezenţi în România. Studiul a arătat că partea de logistică şi canale de distribuţie ocupă locul 5 în topul sectoarelor considerate de investitori viitoarele motoare economice ale României, după terminarea pandemiei.

„Logistica şi canalele de distribuţie au fost cele mai atractive proiecte de investiţii considerate de investitori în 2020. Acest lucru poate fi determinat de mai mulţi factori, cum ar fi oferta de muncă locală de care România dispune în aceste domenii, precum şi competitivitatea în materie de costuri”, a mai spus Alex Milcev.

Piaţa de muncă din România, atât prin ofertă, cât şi prin costuri atractive, costuri operaţionale reduse şi un eventual sprijin guvernamental plasează industria transporturilor în acest top şi ar putea convinge investitorii să intre pe piaţa locală de transporturi, care este în expansiune.

Pe partea de canale de distribuţie şi logistică, pandemia a accelerat dezvoltarea acestui sector, prin crearea unei cereri mai mari, în special din partea de comerţ online.

„Contextul actual, pandemia, a blocat numeroase canale de distribuţie şi a adus numeroase perturbări în logistică. Criza a creat o oportunitate pentru dezvoltarea mult mai rapidă a acestui sector, influenţat şi de creşterea semnificativă a comerţului online. Există o cerere accentuată în acest sector, de la care ne aşteptăm să invite şi oferta. Acesta pare să fie şi motivul pentru care 35% dintre investitori indică acest domeniu ca unul preferat”, a mai spus Alex Milcev.

Cu toate acestea, frâna pentru investiţii în aceste industrii, care a făcut şi în trecut ca investiţii mari să ocolească România, este reprezentată de infrastructura precară de transport. Un alt factor important, în opinia investitorilor străini, este reprezentat de investiţiile în tehnologie şi inovaţie. Peste 8 din 10 investitori străini au semnalat acest lucru, mai arată studiul publicat de EY.

„Dezvoltarea infrastructurii este unul dintre factorii semnalaţi de investitori care necesită atenţie sporită în România. Avem şi exemple în care am pierdut investitori din cauza infrastructurii precare. De asemenea, sunt şi alte elemente pe care investitorii le consideră insuficient dezvoltate la nivel naţional, precum investiţiile în tehnologie şi inovaţie, precum şi adaptarea domeniului educaţiei şi a calificărilor la cerinţele actuale de pe piaţa de muncă”, a mai spus Milcev.

Principalul factor pe care îl iau în considerare investitorii străini pentru decizia de a investi în România este stabilitatea socială şi politică. Două treimi din investitorii străini sondaţi de EY au indicat stabilitatea politică şi socială ca primul lucru la care se uită atunci când analizează posibilitatea de a investi.

„Aşadar, statul român trebuie să demonstreze stabilitate în deciziile şi planurile de investiţii viitoare, precum şi la nivel legislativ şi executiv, pe termen lung, pentru a arăta că este o piaţă de investiţii matură.”