An de an, România înregistrează un deficit comercial la bunuri din ce în ce mai mare, pentru că importurile cresc cu un ritm superior exporturilor. Acest indicator arată şi nivelul de competitivitate a industriei româneşti în industria europeană, care este principala piaţă de desfacere, dar reprezintă şi o problemă generală: deficitul comercial reverberează în toată economia românească.
Primele cinci mari categorii de produse de export în topul deficitului comercial aduc un deficit de aproape 24 de miliarde de euro, imposibil de contrabalansat de alte sectoare care sunt pe excedent comercial.
► 11 mld. euro este deficitul comercial la produse chimice. La exporturi de 4 miliarde de euro şi importuri de 15 miliarde de euro pentru produse medicale, farmaceutice, mase plastice, îngrăşăminte etc., aproape jumătate din balanţa comercială negativă la bunuri este adusă de această categorie de produse. Deşi România a avut tradiţie în industria chimică, acum acest sector economic este cenuşăreasa economiei în materie de competiţie pe pieţele externe. Există, totuşi, şi exemple pozitive. „Vă dau exemplul Promateris. Am pornit de la a cumpăra granule plastice, acum am început să le facem noi. Probabil că în alte industrii tradiţionale nu avem noi cele mai mari şanse să concurăm pe pieţe. Dar în chestiuni de genul acesta, în domenii în care sunt firme precum Promateris în mod cert concurăm. Avem o şansă să mai reducem din deficitul comercial rezultat din comerţul internaţional cu bunuri”, spune Florin Pogonaru, acţionar al producătorului de ambalaje biodegradabile Promateris şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR).
► 5 mld. euro este deficitul comercial adus de mărfurile manufacturate clasificate în special după materia primă. Deşi România este cunoscută ca un exportator de materie primă şi de importator de produse cu valoare adăugată, şi la anumite produse brute înregistrează deficit comercial substanţial. Aşa se face că, în 2021, România a exportat piele, cauciuc, lemn, fier, oţel etc. în valoare de 13 miliarde de euro
şi a importat în valoare de 18 miliarde de euro, deficitul rezultat fiind de 5 miliarde de euro. Acum, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, pentru materiile prime care veneau din Ucraina şi Rusia (oţel, cărbune, petrol etc.) companiile din Europa au probleme în aprovizionare. Cu toate acestea, în orice provocări există oportunităţi: „Pentru început, Donalam Târgovişte va livra pe piaţa internă oţel-beton pentru a elimina dependenţa de importuri, mai ales în contextul conflictului din Ucraina”, declară Carlo Beltrame, group business development în cadrul AFV Beltrame.
► 4,7 mld. euro este deficitul comercial al României pentru combustibilii minerali şi lubrifianţi. În 2021, România a importat cărbune, energie electrică, gaz natural etc. în valoare de 7,4 miliarde de euro şi a exportat aceleaşi produse în valoare de 2,7 miliarde de euro. Deficitul rezultat este de 4,7 mld. de euro, în condiţiile în care, înainte de 2017-2018, România era exportator de energie electrică, iar extracţia gazelor din Marea Neagră este blocată de ani buni. Închiderea centralelor pe cărbune fără investiţii noi în producţia de energie electrică a pus România în situaţia de a importa energie electrică, pentru că, în ciuda unor capacităţi mari de producţie de energie eoliană, dacă vântul nu bate nu se produce nici curent electric, ba dimpotrivă. Perspectivele sunt bune însă, cel puţin în privinţa energiei electrice şi a gazelor naturale: sunt anunţate investiţii masive în producţia de energie verde în zona Moldovei, de exemplu, iar exploatarea de gaze din Marea Neagră va începe odată cu aprobarea legii off-shore.
► 2 mld. euro este deficitul comercial la alimente şi animale vii. Exporturile agro-alimentare în valoare de 6 mld. de euro nu pot face faţă importurilor în valoare de 8 miliarde de euro şi astfel România înregistrează, paradoxal, un deficit la această categorie de produse. Povestea este veche şi dureroasă – România este în poziţia de lider european la producţii agricole precum porumbul, floarea-soarelui sau grâul, dar importă ulei, mălai, aluat congelat sau carne de porc. Soluţia nu poate fi decât cea a investiţiilor masive în capacităţi de prelucrare a produselor din agricultură, stimulate de politici economice pe modelul Bulgariei, Poloniei şi Ungariei, care, în ciuda faptului că nu au nici pe departe potenţialul agricol al României, înregistrează excedente an de an.
► 1,5 mld. euro este deficitul comercial la articole manufacturate diverse – îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă etc. România a importat bunuri din această categorie în valoare de 11,2 mld. de euro şi a exportat în valoare de 9,6 mld. de euro. Deficitul rezultat este de 1,5 miliarde de euro. Deşi la această categorie deficitul este semnificativ, există şi poveşti de succes ale antreprenorilor români: Aramis din Baia Mare, producător de mobilă cu afaceri de 1,2 mld. de lei în 2020.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE