ZF România 100 de ani de business

Conferinţa „România 100 de ani de business“. „Este o avalanşă de capital în piaţă, întinzi mâna şi ai luat banii. Dar important e să ştii ce să faci cu ei şi să ai o echipă puternică în spate“

Autor: Mădălina Dediu Panaete

02.11.2018, 00:06 576

România trece printr-o perioadă favorabilă, însă problema forţei de muncă acută în rândul busi­nessurilor de pe plan local, care trebuie să investească în tehno­logii pentru ca acest deficit de angajaţi să nu tragă companiile în joc în cazul unei perioade mai dificile în economie. Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale con­ferinţei „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, organizată la Alba Iulia de Ziarul Finan­ciar cu sprijinul Băncii Transilvania şi al com­paniei de consultanţă şi audit EY Ro­mânia.

„Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă o şansă mică de a accesa capital, nu era o ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat cu 120% dobândă în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să îşi găsească loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate forţa de muncă care să te susţină. Fără o echipă bună nu faci faţă“, a spus în cadrul conferinţei Dan Săr­măsan, preşedintele consiliului de adminis­traţie al producătorului de mezeluri Agra’s.

Antreprenorii sunt precauţi în ceea ce priveşte planurile de viitor, dar consideră că investiţiile în tehnologizare sunt esenţiale în dezvoltarea companiilor. Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că anul 2017 a fost excepţional din punct de vedere afaceri şi profitabilitate, 2018 merge foarte bine, dar este îngrijorat pentru 2019 şi 2020. „Multe businessuri locale nu au investit în modernizare şi automatizare a businessurilor. Mai mult s-au bucurat de dividende şi de venituri, dar nu au luat măsurile necesare. Productivitatea este cuvântul cheie, în asta trebuie să investim. Nu suntem chiar un exemplu, avem multe de învăţat în bancă. Dar dacă ne uităm în 2013, cu active sub 30 mld. lei aveam 6.300 de salariaţi, acum mergem spre 75 mld. lei active cu 7.000 de angajaţi. Am investit mult în tehnologie, în modernizare, în roboţi, iar asta ne-a ajutat foarte mult“, a spus managerul în cadrul conferinţei în care au participat circa 150 de antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi. Lipsa forţei de muncă este o problemă sesizată şi de Alina Mateş Ochiş, director de marketing al producătorului de miere Apidava. Ea consideră că angajaţii sunt cel mai de preţ lucru în companie şi este foarte greu pentru antreprenori să se dezvolte fără forţă de muncă.

„Noi, antreprenorii, nici dacă lucrăm 24 de ore din 24, cu toţi membrii familiei, nu putem suplini angajaţii cu care ne putem creşte afacerea mai departe. De aceea, cred că cel mai de preţ lucru într-o companie sunt oamenii şi felul în care noi, antreprenorii, putem să-i implicăm în proiectele noastre. Însă, din păcate, din cei 60 de angajaţi pe care îi avem în prezent, ju­mătate dintre ei nu şi-ar sfătui copiii să ră­mână în România. Iar acest lucru nu se întâm­plă din cauza nivelului salarial şi este du­reros pentru un antreprenor care se zbate să facă un business“, consideră ea. Pe de altă parte, Florin Florea, administrator al producătorului de ouă Albatros Gold, crede că România poate rezolva deficitul de forţă de muncă prin aducerea de angajaţi din alte ţări. De altfel, mai multe companii au început să apeleze la forţă de muncă din Republica Moldova, Ucraina sau chiar din Asia pentru a-şi putea continua activitatea.

„România are un potenţial de creştere foarte mare, dar trebuie să lăsăm oamenii din lumea a treia şi a patra să vină la muncă în România. Şi vor munci aici, să plătească chirii, să cumpere haine şi vor susţine economia“, consideră antreprenorul.

Pe de altă parte, antreprenorii au început să-şi securizeze businessurile pentru ca o eventuală criză economică să nu le pună în pericol afacerile. Ioan Popa, proprietarul Transavia, cel mai mare business din industria cărnii de pui de pe plan local, spune că nu se aşteaptă să fie „lapte şi miere“ în următorii doi ani. Cu toate acestea, el afirmă că şi-a securizat businessul.

„Sigur că vom avea şi anul viitor creştere. Am avut o preocupare în a-mi securiza businessul şi am reuşit. Situaţia financiară a companiei este foarte bună, nu-mi fac griji dacă ar veni o criză. Dar acum avem o preocupare legată de securizarea biologică, am avut  gripa aviară, am avut pesta porcină. Nu mă aştept să fie lapte şi miere în următorii 2 ani şi trebuie să fim precauţi“, a spus Ioan Popa.

Nu doar Transavia aşteaptă creşteri în următorul an, ci sunt şi companii care şi-au propus creşterea ariei de activitatea. Un exemplu este grupul Atlas, care activează în domeniul transporturilor express de mărfuri. Grupul activează cu precădere pe alte pieţe, lucrând în special pentru industria auto.  Hans Schuller, administrator al Atlas Imobiliare, spune că se gândeşte să intre în sectorul depozităţii şi al comisionării vamale, având cereri din partea clienţilor.

„Noi nu operăm mult pe piaţa din România. Peste 90% din activitatea noastră este intracomunitară. Luăm de exemplu anvelope din producătorii din Germania sau Luxemburg şu le ducem în Portugalia. Sunt mărfuri pe care companiile nu le pot duce în perioada de timp necesară şi atunci apelează la noi pentru ne putem deplasa mai repede“, a spus el.

Grupul Atlas are trei puncte de lucru în Germania, acolo unde are o cifră de afaceri de circa un milion de euro anual, în Spania, unde are 5 angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 2 milioane de euro şi în Portugalia unde deocamdată are un angajat.

Mediul antreprenorial din judeţul Alba s-a schimbat puternic în ultimii ani după ce mai mulţi antreprenori au decis să-şi vândă businessurile. Raul Ciurtin (Albalact – lactate), Levente Bara (Supremia - condimente), Ioan Istrate (Alpin 57 Lux - îngheţată), Ioan Tecar ( Pehart Tec – hârtie) şi Dorin Mateiu (Elit-carne) sunt antreprenorii care au vândut o parte sau tot businessul către multinaţionale. Aceste vânzări şi investiţia de 300 mil. euro a gigantului din industria Daimler în fabrica din Sebeş au redus ponderea antreprenorilor în total cifră de afaceri. Astfel, de la aproape 60% cât aveau antreprenorii din cifra de afaceri în 2005, astăzi aceştia au ajuns la mai puţin de 50% din businessul total de peste 16 mld. lei la nivel de judeţ.

„În Alba este o combinaţie fericită între investiţiile străine, care au fost foarte mari în ultimii ani, şi antreprenorii care au dezvoltat branduri naţionale. Alba este unul dintre cei mai importanţi poli din România. Există antreprenori foarte activi, dar şi antreprenori care au vândut businessuri pentru sume semnificare“, a spus Florin Vasilică, partner ţi head of transaction advisory services în cadrul companiei de consultanţă şi audit EY România.

 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

În ultimii 25 de ani am crescut foarte frumos, am crescut cu antreprenori locali mici şi mari, iar mulţi dintre clienţii noştri au devenit lideri de opinie şi lideri de piaţă. Avem multe provocări în faţa noastră. România a ajuns la 100 de ani şi începem un alt capitol de 100 de ani cu alte provocări. Printre acestea se numără lipsa forţei de muncă, a tehnologizării, riscuri interne şi externe, volatilitate, lipsă de continuitate a măsurilor politice. Sunt probleme comune ale tuturor companiilor.

La începutul anului 2019 o să se împlinească 20 de ani de când sunt în România. Am venit pentru un weekend în 1999 şi am rămas 20 de ani. De multe ori mi se pare că noi românii suntem foarte nedrepţi faţă de noi. În 1996, când eram la Moscova la o bancă de investiţii, o altă bancă mare deschidea un birou local acolo şi a adus economistul-şef să argumenteze deschiderea unei filiale în Rusia. În discursul său spunea că sunt puţine ţări din lume care au resurse, bază tehnologică, forţă de muncă şi deschidere la mai multe continente. Vorbea atunci de Rusia, Noua Zeelandă, Australia, Canada şi România.

Ne lipseşte naţionalismul ponderat. Abia acum văd că este o mândrie să cumperi o apă locală sau o maşină produsă în ţara ta. La începutul anilor 2000 chiar şi vinurile româneşti, care sunt mai bune decât chiar unele vinuri franţuzeşti, erau la finalul meniului. Am văzut multe proiecte, iniţiative dedicate Centenarului, dar în ultimele luni au fost tot mai puţine iniţiative legate de dezvoltarea economică locală. Când vorbim de naţionalism nu mă refer la a construi o armată şi la a începe să atacăm. Avem competenţă, avem oameni buni, avem competenţă, forţă necesară să facem următorul pas, dar cred că în ultimii ani ne-am blocat, vorbim despre aceleaşi subiecte în loc să vorbim despre dezvoltare, modernizare a ţării.

Anul 2017 a fost excepţional din punct de vedere afaceri şi profitabilitate, 2018 merge foarte bine, dar suntem îngrijoraţi pentru 2019 şi 2020, este o situaţie ciudată.

Multe businessuri locale nu au investit în modernizare şi automatizare a businessurilor. Mai mult s-au bucurat de dividende şi de venituri, dar nu au luat măsurile necesare. Când se schimbă Codul fiscal sau lipseşte forţa de muncă există vulnerabilitate. Productivitatea este cuvântul cheie, în asta trebuie să investim. Nu suntem chiar un exemplu, avem multe de învăţat în bancă. Dar dacă ne uităm în 2013, cu active sub 30 mld. lei aveam 6.300 de salariaţi, acum mergem spre 75 mld. lei active cu 7.000 de angajaţi. Am investit mult în tehnologie, în modernizare, în roboţi, iar asta ne-a ajutat foarte mult. 

Se vede clar că avem multe provocări, sunt semnale destul de delicate, nu doar din piaţa locală, ci şi din Europa. Nu aşteptăm însă o criză. 

Criza este ca un infarct, este o durere, iei măsuri şi mergi mai departe dacă supravieţuieşti. Dar trebuie să ne obişnuim cu creşteri mai mici, volatilitate etc.

Momentul acesta poate aduce şi oportunităţi. Businessul este ca o floare, că să miroasă bine, trebuie să îi dai apă, aşa că şi în business trebuie să investeşti.


 

Florin Vasilică, partner, head of transaction advisory services, EY România

În 100 de ani, România nu a mai avut o situaţie mai bună macroeconomic şi politic. Evoluţia din ultimii 20 de ani, nu mai vorbim de cea din ultimii 100 de ani, este impresionantă. Situaţia este bună, însă problemele în viitor, nu doar în România, vor exista. Incertitudinile vor fi o preocupare pentru antreprenori la nivel global în viitor. 

În Alba este o combinaţie fericită între investiţiile străine, care au fost foarte mari în ultimii ani, şi antreprenorii care au dezvoltat branduri naţionale. Alba este unul dintre cei mai importanţi poli din România. Există antreprenori foarte activi, dar şi antreprenori care au vândut businessuri pentru sume semnificare.

În ultimii ani, valoarea tranzacţiilor în care au fost implicaţi antreprenori locali a trecut probabil de 200 mil. euro. Dar ce este bine este faptul că aceşti antreprenori au investit acei bani, practic banii s-au întors în economia locală şi este un semn bun pentru un viitor. Acest pol antreprenorial a fost confirmat şi la nivel naţional. EY are un concurs „Antreprenorul anului“, cu ediţii naţionale şi în mai bine de 70 de ţări din lume. În România am ajuns anul acesta la ediţia a patra. În cele trei ediţii, două ediţii au fost câştigate de antreprenori din Alba şi anume Levente Bara, fondatorul Supremia Grup, care ulterior a vândut businessul, şi Cristian Covaciu, de la IPEC.

Antreprenorii locali au făcut businessuri care au ajuns la nivel naţional. Provocarea următoare este cum reuşesc antreprenorii locali să ajungă la nivel naţional şi mai departe în regiunea est-europeană. 

Suntem a treia ţară ca PIB în regiune după Polonia şi Cehia, am depăşit Grecia, Ungaria şi o să depăşim Cehia că PIB în câţiva ani. Este o piaţă mare, iar activitatea este condusă de consumul populaţiei. Iar acest lucru permite o dezvoltare regională. 

Sunt companii care au ajuns la o maturitate pe piaţa românească şi se gândesc să iasă în regiune. Sper să iasă şi mai multe în regiune.

Livrarea în comerţul modern este o provocare pentru antreprenori. Dar să nu uităm că reţeaua Profi ar putea fi de vânzare în 2-3 ani şi dacă antreprenorii s-ar uni ar putea să cumpere un astfel de retailer. Există circa 6 fonduri care ridică 2-300 mil. euro pentru investiţii, multe se uită după businessuri în tehnologie, dar sunt şi multe care se vor axa pe zona asta a bunurilor de larg consum.


 

Ioan Popa, preşedinte, Transavia

România este una dintre puţinele ţări din lume care au o situaţie de favorabilitate fantastică din toate punctele de vedere pentru o nouă şi viitoare dezvoltare.

Lucrurile s-au dezvoltat datorită antreprenorilor care au avut destulă pricepere şi noroc să-şi creeze un business. Sunt trist că ţara mea nu are nicio strategie de dezvoltare pe termen scurt, mediu sau lung.  Nu avem niciun orizont, toată lumea discută teme sterile şi nu avem niciun rezultat. Nu se mai discută de economie pentru că au uitat de ea ca de o materie care nu se mai predă la şcoală. Trebuie să fie în primul rând o conciliere între viaţa economică şi cea politică, dar şi una generală între cetăţenii acestei ţări. Oamenii sunt învrăjbiţi unii impotriva celorlalţi.

Eu aş vrea ca ţara mea să arate ca şi compania mea, care activează în opt judeţe.

Eu mi-am propus ca fiecare an în companie să fie mai bun decât cel anterior. Din fericire, de 28 de ani de când am Transavia am avut afaceri mai mari şi profit mai mare, deci am produs mai mult şi am muncit mai mult. Retehnologizarea este obligatorie pentru că trebuie să faci mai mult cu aceiaşi oameni. Este necesar să ne consolidăm businessurile, să le creştem în aşa fel încât cu aceiaşi oameni să facem producţie mai mare, afaceri mai mari şi profit mai mare în aşa fel încât să poţi să le dai şi angajaţilor salarii mai mari.

Anul acesta avem o creştere a cifrei de afaceri şi a profitului cu două cifre (peste 10%).

Cred că este foarte important să nu-ţi expui compania la riscuri majore şi am fost atent la acest lucru. Am construit un milion de metri pătraţi de clădiri împreună cu colaboratorii mei. Producţia este un business în care investeşti mult. Dacă iei credite bancare trebuie să-ţi faci socotelile astfel încât chiar în cele mai pesimiste scenarii să poţi să înapoiezi banii la bancă. Sigur că ar fi bine să-ţi rămână şi ceva pentru dezvoltare. Iar companiile care nu au ştiut să se organizeze au lucrat pentru două entităţi: pentru stat şi pentru bănci. Atunci când vrei să te dezvolţi fără să ai o bază materială trebuie să apelezi la ceva. Eu lucrez cu băncile, dar nu am luat niciodată credit pentru producţie în aceşti 28 de ani.

Sigur că vom avea şi anul viitor creştere. Am avut o preocupare în a-mi securiza financiar businessul şi am reuşit. Situaţia financiară a companiei este foarte bună, nu-mi fac griji dacă ar veni o criză. Dar acum avem o preocupare legată de securizarea biologică, am avut  gripa aviară, am avut pesta porcină.

 
 

Alina Mateş Ochiş, director de marketing, Apidava

Facem export de 15 ani, dar în afară de clientul din Japonia, niciunul dintre clienţii noştri nu a dorit să promoveze mierea noastră ca fiind românească în ţara de desfacere. Şi cred că astfel de parteneriate să fie promovate de statul român.

Piaţa din Japonia este printre cele mai dificile şi cred că ceea ce ne-a ţinut în viaţă a fost că ne-am meţinut responsabilitatea muncii, businessului şi a greşelilor atunci când ele au apărut.

România are această problemă că nu reuşeşte să-şi asume responsabilitatea greşelilor.

Lipsa aceasta de responsabilitate este una dintre problemele majore din economia românească şi atunci şi a felului în care noi reuşim ulterior să transmitem şi angajaţilor noştri această dorinţă de a se implica şi a deveni mai responsabili. Noi, antreprenorii, nici dacă lucrăm 24 de ore din 24, cu toţi membrii familiei, nu putem suplini angajaţii cu care ne putem creşte afacerea mai departe. De aceea, cred că cel mai de preţ lucru într-o companie sunt oamenii şi felul în care noi, antreprenorii, putem să-i implicăm în proiectele noastre. Însă, din păcate, din cei 60 de angajaţi pe care îi avem în prezent, jumătate dintre ei nu şi-ar sfătui copiii să rămână în România. Iar acest lucru nu se întâmplă din cauza nivelului salarial şi este dureros pentru un antreprenor care se zbate să facă un business. Iar păstrarea românilor în ţară nu ţine doar de noi. Cred că 30% din problemă ţine de mediul de afaceri, iar restul şi de mediul politic. Noi, antreprenorii, trebuie să ne ocupăm de aceste 30%.

Cel mai greu lucru astăzi este să-ţi regândeşti businessul bazându-te pe nişte oameni care nu ştii dacă vor să rămână în companie şi nici nu ştii cum să-i reţii în companie.

Şi să-i spui că şi tu puteai să pleci acum 27 de ani, 20 de ani sau 15 ani şi să-ţi faci un business în altă parte. Şi să-i spui că dacă tu ai rămas şi copii tăi au rămas şi dacă vrea să rămână şi copii lui aici ar trebui să facă şi el acelaşi lucru pentru ca atunci când iese la pensie să-i fie asigurată şi pensia, dar şi bucuria de a-şi vedea copii şi nepoţii acasă şi frumuseţea unei ţări în care a muncit. Asta este munca cea mai grea a noastră anul acesta, cum să-i menţinem pe români în România.

Capitalul extern şi multinaţionalele au fost cele care ne-au promovat. Ele şi-au dorit atunci pe rafturi şi produse româneşti, dar nu toţi eram pregătiţi să livrăm. Astăzi suntem mai mulţi producători români, dar este mai greu să fim productivi. Dacă acum 15 ani nu era o competiţie atât de mare cu produse similare din Europa, astăzi simţim şi noi această competiţie în fiecare zi. Livrăm miere vrac în Polonia şi o regăsim pe rafturile magazinelor din România cu preţuri mai mici decât cea pe care o vindem noi. Şi atunci ne gândim : care este problema noastră?. Nu suntem productivi. Ne bazăm pe materia primă românească, iar alţii din Europa reuşesc să aibă mai mulţi furnizori de pe mai multe pieţe.


 

Dan Sărmăsan, preşedinte, consiliu de administraţie Agra’s

Eu cred că statul va face foarte greu pasul în a încuraja producţia. Consider că cei care ar trebui să conducă ar trebui să fie oamenii de afaceri.

Ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani este tragic pentru noi. Ne-a

m văzut de businessurile noastre, nu ne-am amestecat în viaţa politică, dar este momentul ca din liderii actuali din economia românească să se desprindă acei oameni care au acea vocaţie să conducă destinele României către un viitor mai bun.

Şi eu mi-aş dori să fie România ca şi compania mea, să fie ordine, să fie disciplină, ca fiecare om din fiecare sector, departament să fie întrebat cum a cheltuit banii.

Problema pleacă de la oameni şi de la educaţie. Nimeni nu mai ştie să ducă până la

 capăt un lucru simplu, se împiedică de lucruri care nu ţin de realizările efective.

Cred că antreprenorii nu-şi doresc să se implice în viaţa politică pentru că ei ştiu că vor face acest lucru în mod altruist, se vor gândi la comunitate, fără să pună mai presus de orice voturile sau aranjamentele de culise, lucruri care din păcate ţin de politică. 

Anul acesta, estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu o cifră (sub 10% - n.red.). Probabil că vom depăşi o cifră de afaceri de 100 mil. lei. Lucrurile sunt foarte bine puse la punct, este loc şi de mai bine însă, vom investi în continuare în noi tehnologii.

Problema forţei de muncă rămâne unul dintre elementele esenţiale în desfăşurarea a

ctivităţii unei companii. Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă o şansă mică de a accesa capital, nu era o ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat cu 120% dobândă în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să îşi găsească loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate forţa de muncă care să te susţină. Fără o echipă bună nu faci faţă.

Nu lucrăm cu reţelele mari de magazine, am avut nişte experienţe nefericite.

Am mers pe ideea că trebuie întărit comerţul tradiţional. Însă, în ultimii ani a scăzut. Dar încet încet, omul prin intuivitatea sa va investi, va face un magazin mai mic, apoi va construi o reţea. Şi eu cred este singura soluţie de a lupta cu conturile internaţionale. Eu vreau ca după ce muncesc, businessul şi profitabilitatea să se întorcă la noi, oamenii care muncesc.

Luăm materiile prime în mare parte din România. Doar carnea de porc o luăm din străinătate. Anul viitor investiţiile vor fi prioritate pe două planuri. Vom investi într-o linie de producţie de produse crud-uscate de 50 de tone şi un depozit de materii prime cu o capacitate de 1.200 de tone. Sunt optimist pentru următorii ani.

 
 

Florin Florea, administrator, Albatros Gold

Acum 15 ani am început de la zero această afacere şi modelul de business a fost inspirat de afacerea domnului Ioan Popa, Transavia. Văd în sală două generaţii de antreprenori, generaţia domnului Popa, care a avut curaj după Revoluţie să înceapă un business şi care a reuşit să dezvolte businessuri, dar erau puţini. Şi văd generaţia actuală, care ar trebui să „ne ia ţara înapoi“. Nu cred că ar trebui să ne implicăm în viaţa politică, dar trebuie să avem organizaţii puternice, care să lucreze alături de mediul politic.

Mi se pare anormal să faci o lege pentru zootehnie şi să nu întrebi şi oamenii care lucrează în domeniu. Nu neapărat toţi oamenii din politică sunt nepregătiţi, dar poate nu au pregătire în domeniul în care activează. N-ai cum să laşi un medic sau avocat să facă legi pentru sectorul zootehnic, dar dacă el este în comisia de agricultură o face. Trebuie să avem organizaţii profesionale puternice în fiecare domeniu şi să nu se facă nimic fără ca aceste organizaţii să fie consultate.

Reuşim de cinci ani să avem o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre (peste 10% - n.red.) anual. Este o provocare, este greu să o ţii tot aşa, dar pentru mine este şi o „joacă“. Este ca un joc de strategie, trebuie să vezi cine sunt inamicii, cine sunt prietenii, ce resurse ai, cum le gestionezi, ce strategie ai.

Dar cred că pe termen lung supravieţuirea capitalului românesc are legătură cu două lucruri. Dacă vrea să meargă înainte, capitalul românesc trebuie să împartă profitul cu anonimii. Şi restul oamenilor trebuie să simtă că fac parte din echipă, doar aşa poţi să-i ţii lângă tine. Avem rezultate, avem toţi, nu avem, suportăm toţi.

De asemenea, capitalul românesc poate supravieţui doar în colaborare cu statul. Trebuie să fim o echipă. Avem nevoie să ne protejăm piaţa naţională. Nu o putem face decât în colaborare cu statul. Putem pune bariere tehnice, pentru că legale nu mai putem pune de când am intrat în UE. Şi nouă statele din vestul Europei ne pun astfel de bariere. Şi astfel, putem creşte producţia.

Noi livrăm atât la companii româneşti, dar şi la companii străine. E foarte greu cu multinatinalele. 

Despre viitor, am învăţat să fim prudenţi. Avem câteva investiţii în derulare pe care încercăm să le finalizam. Preţul ouălelor este foarte volatil. Suntem fericiţi dacă preţul oului trece de 30 de bani. Nu este un an foarte bun pentru preţ pentru că salariile cresc. Este o tensiune asupra marjelor. România are un potenţial de creştere foarte mare, dar trebuie să lăsăm oamenii din lumea a treia şi a patra să vină la muncă în România. Şi vor munci aici, să plătească chirii, să cumpere haine. şi vor susţine economia.

 
 

Hans Schuller, administrator, Atlas Imobiliare

Noi operăm într-o nişă mai specială, transportul expres de mărfuri. Suntem acolo unde clienţii au nevoie de noi. Lucrăm însă într-un sector scump, serviciile noastre sunt uşor mai ieftine decât transportul aerian. Clienţii au nevoie de noi pentru că nu pot produce fără anumite materii prime şi marfa trebuie să ajungă repede din punctul A în punctul B.

Aproximativ 90% din activitatea noastră este legată de industria auto, livrăm pentru producători precum Volkswagen sau Daimler.

În ultimii ani, businessul a crescut, am reuşit să-l dezvoltăm destul de puternic.

Noi nu operăm mult pe piaţa din România. Peste 90% din activitatea noastră este intracomunitară. Luăm de exemplu anvelope din producătorii din Germania sau Luxemburg şi le ducem în Portugalia. Sunt mărfuri pe care companiile nu le pot duce în perioada de timp necesară şi atunci apelează la noi pentru că ne putem deplasa mai repede.

Compania noastră aduce capital în ţară. Grupul Atlas are trei puncte de lucru în Germania, acolo unde avem o cifră de afaceri de circa un milion de euro anual, în Spania, unde avem 5 angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 2 milioane de euro şi în Portugalia unde deocamdată avem un angajat.

Este inevitabil să ai angajaţi din afara dacă ai reprezentanţe în alte ţări. Cred că este important să ai şi străini în companiile din afară. Transportatorii români au o etichetă bună, suntem apreciaţi, primim şi felicitări. Însă, polonezii sunt de două ori mai mari ca noi.

Cu siguranţă nu vom da înapoi, mergem înainte. Parcul auto trebuie înnoit constant. O să facem o investiţie pe piaţa olandeză şi vrem să deschidem şi un mic birou în polonia. Şi vrem să intrăm pe zona de depozitare şi comisionare vamală. Nu ne lovim de nevoia asta, dar clienţii cer astfel de servicii. Industria auto va creşte, dar se văd creşteri în Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova. 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO